Bruxelles - Trimişii speciali ai AGERPRES, Florin Ştefan şi Tudor Martalogu, transmit: Următoarea legislatură a Parlamentului European (PE) va aduce fenomenul fragmentării şi în delegaţia română, care va fi împărţită în mai multe grupuri politice decât până acum, iar acest lucru ar putea avea impact asupra influenţei românilor, a declarat, în cadrul unui interviu pentru AGERPRES, expertul în afaceri europene şi comunicare Doru Franţescu.

Românul Doru Franţescu, care derulează la Bruxelles de aproape două decenii activităţi de monitorizare a votului în Parlamentul European şi a influenţei eurodeputaţilor prin intermediul unor platforme ca EUmatrix şi VoteWatch.eu, susţine că modul cel mai corect de a garanta că interesele românilor sunt reprezentate corect la nivelul UE "este de a învăţa de la alte ţări, fondatoarele UE, care au stabilit foarte bine mecanisme de consultare permanentă între eurodeputaţi, pe de o parte, şi actorii socio-economici şi media specializată, care îi trag la răspundere pe eurodeputaţi, pentru activitatea lor".

Expertul român mai detaliază în interviul pentru AGERPRES, acordat prin e-mail, care sunt criteriile prin care platforma pe care o coordonează în prezent, EUmatrix, stabileşte gradul de influenţă a eurodeputaţilor în PE şi de ce consideră că a fi influent este mai important decât a fi activ în cazul membrilor legislativului comunitar. Doru Franţescu a prezentat şi un top al celor mai influenţi cinci eurodeputaţi români în legislatura PE care s-a încheiat, dar recunoaşte că există un tipar în ceea ce priveşte activitatea eurodeputaţilor, despre care spune că nu este apreciată la fel în ţările de origine ca la nivel european, fapt valabil atât pentru public, cât şi pentru propriile partide.

Nu în ultimul rând, Doru Franţescu vorbeşte în interviul pentru AGERPRES şi despre modul în care anticipează că se va schimba balanţa puterii în viitorul Parlament European şi despre efectul pe care îl va avea scăderea vârstei minime de vot până la 16 ani în încă două dintre statele membre UE - Germania şi Belgia - după Austria, Malta şi Grecia, unde era până la 17 ani încă de dinainte de precedentele alegeri europene.

AGERPRES: Vă ocupaţi de monitorizarea votului din Parlamentul European de aproape 20 de ani, prin platformele EUmatrix şi VoteWatch.eu. Cum i-aţi caracteriza pe eurodeputaţii români în comparaţie cu colegii lor din alte ţări? Aţi spune că loialitatea lor se îndreaptă în primul rând spre grupul politic din care fac parte sau spre interesele de ţară? Cât de des intră ele în conflict?
Doru Franţescu: Eurodeputaţii români îşi iau în foarte serios apartenenţa lor la grupurile politice. În realitate, românii "luptă la o categorie superioară" în Parlamentul European datorită poziţiilor lor centrale în interiorul principalelor trei grupuri din Parlamentul European - PPE, social-democraţii şi centriştii din Renew. Relaţiile bune cu colegii din alte ţări din grupurile politice sunt esenţiale pentru a avea acces la poziţii de conducere sau la dosare legislative importante în Parlamentul European. Evident, există şi cazuri în care românii tind să devieze de la linia grupului dacă interesele naţionale sunt afectate semnificativ. Aceasta s-a întâmplat, de exemplu, cu privire la câteva dosare referitoare la Pactul Verde, întrucât românii s-au pronunţat contra unor cerinţe mai stringente.

Totuşi, următoarea legislatură va aduce fenomenul fragmentării şi în delegaţia română, care va fi împărţită în mai multe grupuri decât acum. Acest lucru ar putea avea impact asupra influenţei românilor. Acestea fiind zise, cea mai bună cale de a garanta că interesele românilor sunt reprezentate corect la nivelul UE este de a învăţa de la alte ţări, fondatoarele UE, care au stabilit foarte bine mecanisme de consultare permanentă între eurodeputaţi, pe de o parte, şi actorii socio-economici şi media specializată, care îi trag la răspundere pe eurodeputaţi, pentru activitatea lor, în faţa publicului din ţările lor.

AGERPRES: În ultima legislatură au existat doi eurodeputaţi români care au condus comisii ale Parlamentului European, respectiv Cristian Buşoi (Comisia pentru industrie, cercetare şi energie) şi Dragoş Pîslaru (Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale). Cei doi au fost incluşi într-o cercetare a EUmatrix în topul celor mai influenţi eurodeputaţi la un moment dat. Dacă ne uităm la listele depuse de partide din România pentru alegerile europene din iunie, Cristian Buşoi nu mai figurează pe lista comună PSD-PNL, iar Dragoş Pîslaru este pe poziţia a treia pe lista REPER. Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al grupului PPE din PE, este la rândul său pe locul 12 pe lista PSD-PNL. Vi se pare că acest criteriu al influenţei la Bruxelles este unul suficient de important în întocmirea listelor de candidaţi de către partidele din România?
Doru Franţescu: Aceasta este o provocare pentru eurodeputaţii din majoritatea ţărilor. De exemplu, în Portugalia aproape toţi eurodeputaţii urmează să fie înlocuiţi, în pofida faptului că, proporţional, portughezii au fost printre cei mai influenţi eurodeputaţi în timpul actualului mandat legislativ, pe poziţia a treia din 27. Aşadar, există un tipar cu privire la activitatea eurodeputaţilor, care nu este apreciată la fel în ţările lor de origine, atât de către public, cât şi în interiorul propriilor partide. Din acest motiv, la Eumatrix noi am creat un sistem de raportare în mod continuu cu privire la activitatea eurodeputaţilor pe întreaga durată de 5 ani a mandatului lor, astfel încât publicul, media şi actorii socio-economici pot avea o înţelegere precisă despre contribuţiile lor în timpul elaborării legislaţiei, nu numai în timpul campaniei electorale. Aşa funcţionează o democraţie sănătoasă.

AGERPRES: Aţi lansat şi înainte de alegerile europene din acest an aplicaţia de consiliere privind votul EuroMPmatch, la fel ca şi înainte de alegerile din 2014 şi 2019. Această aplicaţie este concepută să identifice afinităţile alegătorului plecând de la opţiunile de vot ale eurodeputaţilor într-un număr de 20 de teme de interes major. Care sunt rezultatele centralizării din acest an până în prezent şi cum arată comparaţia cu alegerile europene din 2019 şi respectiv 2014?
Doru Franţescu: Milioane de oameni folosesc aceste aplicaţii pentru a se informa asupra activităţii europarlamentarilor, din ce în ce mai mult de la un ciclu electoral la altul. Avantajul este că în aceste aplicaţii cetăţeanul vede efectiv cum au votat europarlamentarii pe legi, spre deosebire de alte metode care se bazează pe programele electorale şi promisiunile politicienilor, de aceea recomand tuturor să le folosească. Dar sigur, acesta este doar un mod de a te informa, nu trebuie să fie singurul.

AGERPRES: S-a vorbit mult că la aceste alegeri europene se va înregistra un avans al extremei drepte, dar s-a spus că echilibrul de forţe din Parlamentul European nu se va schimba, în sensul că grupurile de centru - PPE, S&D, Renew şi eventual Verzi - vor continua să deţină majoritatea. Sunteţi de acord cu această estimare?
Doru Franţescu: Aceasta este pe hârtie, pentru că spre deosebire de parlamentul naţional, în Parlamentul European construirea majorităţii are loc de la caz la caz. Aşa-numita majoritate PPE+S&D+Renew+Verzi se întâmplă doar în chestiuni foarte consensuale, pe principii generale, aşadar mai degrabă rar. Nici măcar cu privire la votul pentru preşedintele Comisiei sau la învestirea Colegiului Comisarilor nu există o astfel de aliniere perfectă între aceste patru grupuri.

În practică, când este elaborată legislaţia, ei votează paragraf cu paragraf, amendament cu amendament în părţile esenţiale ale legilor care au impact asupra companiilor şi cetăţenilor. La astfel de voturi, majorităţile sunt construite de diferite combinaţii de partide de la un vot la altul. De exemplu, social-democraţii şi PPE votează împreună cu privire la poziţia UE faţă de războiul din Ucraina, la nevoia de securitate crescută. Dar ele sunt în dezacord în privinţa politicilor privind mediul, unde grupul PPE a fost adesea în partea minorităţii în timpul ultimei legislaturi. De asemenea, PPE şi S&D sunt în dezacord în legătură cu politica comercială, taxe, reglementarea Inteligenţei Artificiale, imigraţie şi chiar conflictul israeliano-palestinian.

Ne putem aştepta ca balanţa puterii să se schimbe uşor în viitorul Parlament European. În timp ce Renew a fost grupul cardinal în timpul mandatului actual - mai precis, grupul care câştigă cele mai multe voturi, întrucât ei se află în mijlocul spectrului politic -, PPE va câştiga mai multă influenţă într-un Parlament mai de dreapta. Totuşi, între grupurile politice din Parlamentul European coeziunea este mai mică decât suntem obişnuiţi în parlamentele naţionale, aşa că în practică calculele sunt mult mai complexe. În multe chestiuni ne aşteptăm ca Parlamentul să fie împărţit 50%-50% la începerea viitorului mandat. Deşi această evoluţie este rea pentru previzibilitatea rezultatelor, ea este pozitivă pentru democraţie, pentru că votul fiecărui eurodeputat va conta; de aceea, ne putem aştepta la dezbateri publice intense unde facţiunile politice vor trebui să-şi apere punctele de vedere şi să le explice cetăţenilor.

AGERPRES: De la ultimele alegeri europene din 2019, membrii Parlamentului European s-au confruntat cu o serie de provocări majore - Brexitul, pandemia de COVID-19 şi războiul din Ucraina - care au făcut poate ca cetăţenii europeni să uite ce subiecte erau pe agenda Uniunii în urmă cu cinci ani (schimbări climatice, tranziţia digitală, migraţie, extindere). Împărtăşiţi opinia că această agendă s-a schimbat structural, ireversibil, sau credeţi că este vorba doar despre o chestiune de comunicare?
Doru Franţescu: Agenda nu s-a schimbat ireversibil, întrucât temele tind să reapară în mod ciclic în vârful agendei UE. De exemplu, competitivitatea şi finanţele devin acum subiecte mai proeminente, exact aşa cum s-a întâmplat în trecut în timpul Comisiilor Barroso/Juncker, de exemplu. Aşa cum am văzut în ultimii 5 ani, atenţia instituţiilor UE se modifică ca urmare a situaţiilor de urgenţă (precum pandemia şi războiul din Ucraina), dar şi pentru a reflecta schimbarea priorităţilor cetăţenilor UE. Aceasta nu înseamnă că alte subiecte sunt neglijate, ci că ele probabil vor fi tratate conform noilor abordări.

De exemplu, agenda securităţii va orienta în mod esenţial regulamentele economice în viitorul mandat şi s-ar putea ciocni cu agenda competitivităţii în unele aspecte, de exemplu cu privire la relaţiile comerciale. Cea mai mare dezbatere de la începutul viitorului ciclu politic va fi acum cum să revină la normal competitivitatea Europei la nivel global, simultan cu punerea în practică a măsurilor protecţioniste cerute de raţiuni geopolitice şi de securitate şi cu legislaţia ce derivă din această dezbatere.

Imigraţia şi rolul inteligenţei artificiale în societatea noastră vor fi de asemenea în topul agendei UE în anii care vin. Deşi pus într-un con de umbră pentru o vreme, Pactul Verde va căuta, de asemenea, o ocazie pentru a reveni în top în câţiva ani.

AGERPRES: Care au fost în opinia dumneavoastră primii cinci cei mai activi eurodeputaţi români în actuala legislatură a Parlamentului European şi care sunt cele mai potrivite criterii pentru a evalua acest lucru?
Doru Franţescu: La EUmatrix, noi măsurăm influenţa fiecărui membru al Parlamentului European. A fi influent nu este acelaşi lucru cu a fi activ. De exemplu, o persoană poate fi foarte activă în încercarea de a realiza ceva, dar fie aptitudinile insuficiente, fie circumstanţele pur şi simplu pot să nu fie favorabile pentru ca acea persoană să exercite influenţă asupra legislaţiei. Iată de ce ceea ce noi măsurăm este măsura în care fiecare eurodeputat s-a găsit el însuşi (graţie unei combinaţii de aptitudini personale, circumstanţe politice favorabile şi agendă favorabilă) într-o poziţie din care exercită influenţă asupra legislaţiei ce are impact pentru cetăţeni.

Metodologia noastră are în vedere activităţile legislative ale eurodeputaţilor (dosar legislativ de top în numele grupurilor lor), poziţiile lor de conducere (preşedinţi sau vicepreşedinţi de comisii, coordonatori ai grupurilor lor politice, vicepreşedinţi ai Parlamentului European sau alte poziţii de conducere în interiorul grupurilor lor politice), performanţa lor la vot (voturi câştigătoare, participare etc.) şi reţeaua lor (vechime, legături cu partidele din guvern, co-semnarea propunerilor alături de eurodeputaţi din alte grupuri).

Potrivit celei mai recente evaluări a noastre, cei mai influenţi eurodeputaţi români, la nivel general, au fost: (Dragoş) Tudorache, (Marian-Jean) Marinescu, (Cristian) Buşoi, (Siegfried) Mureşan şi (Victor) Negrescu. Aceştia sunt doar câţiva dintre eurodeputaţii români influenţi. De exemplu, am evaluat şi influenţa lor pe domenii de politică specifice, precum politica socială (Dragoş Pîslaru) sau migraţie (Ramona Strugariu) etc.

AGERPRES: Sondajul Eurobarometru publicat la jumătatea lunii aprilie arată că, deşi România a înregistrat a doua cea mai mare creştere a intenţiei de vot la alegerile europene din acest an faţă de 2019, după Cehia, ţara noastră nu se află în prima treime a statelor membre în ceea ce priveşte proporţia intenţiei de vot la alegerile europene din 6-9 iunie. De asemenea, 53% dintre români şi-ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important pe viitor (faţă de 56% în UE), iar 37% ar vrea ca, dimpotrivă, instituţia să joace un rol mai puţin important (faţă de 28% în UE). Cum ar trebui să interpretăm aceste date, ce ne spun ele despre modul în care privesc românii Parlamentul European şi alegerile europarlamentare?
Doru Franţescu: Intenţia de vot în alegerile UE nu este în mod automat corelată cu sprijinul pentru UE. În mod realist, faptul că îţi place Parlamentul European nu este suficient pentru a te convinge să mergi să votezi, pentru că nu îţi dai votul pentru Parlamentul European, ci îţi dai votul pentru un partid. Astfel, oamenii merg la vot dacă ei sunt convinşi de un partid să îl susţină, deşi, aşa cum ştim, încrederea în partidele politice este mai degrabă scăzută, nu doar în România.

Românii rămân susţinători solizi ai UE, ca majoritatea altor europeni. Încrederea în UE a fost în creştere în Uniunea Europeană în ultimii 10 ani. Aspect important, în rândul cetăţenilor UE, favorabilitatea faţă de liderii instituţiilor UE este mai degrabă ridicată şi mai mare decât favorabilitatea faţă de liderii politici naţionali.

Majoritatea premierilor şi preşedinţilor din UE au dificultăţi în aceste zile pentru a rămâne populari în rândul propriilor cetăţeni, în timp ce liderii UE par să fie feriţi de acest fenomen, cel puţin acum. Mai mult, guverne naţionale din UE se schimbă tot mai rapid, ca urmare a fragmentării spectrului politic şi lipsei de majorităţi parlamentare solide. În acelaşi timp, Comisia Europeană şi Parlamentul European, deşi încă au numeroase probleme democratice şi birocratice, pot apărea ca cele mai stabile instituţii de pe continent. Aşadar, ne putem aştepta ca rolul instituţiilor UE să crească în anii care vin.

AGERPRES: Alegerile pentru Parlamentul European sunt pentru zeci de mii de tineri din ţările membre ale Uniunii Europene primul exerciţiu electoral la care pot să participe. Ce impact credeţi că va avea scăderea vârstei minime de vot în încă două dintre cele 27 de state membre ale UE?
Doru Franţescu: Impactul este acela că tinerii au posibilitatea să joace un rol în guvernarea societăţii europene mai din vreme şi au un motiv să înceapă să se intereseze de felul în care se iau deciziile în societate. Ne aşteptăm să avem astfel, în termeni absoluţi, mai mulţi oameni care vor participa la vot.

Pe de altă parte, procentul total al populaţiei care participă la vot ar putea fi afectat negativ, pentru că în aceste cazuri procentul se calculează acum şi la cetăţenii cu vârste între 16 şi 18, care, tradiţional, participă la vot mai puţin decât adulţii, şi deci o participare scăzută a categoriei 16-18 ani ar putea trage în jos media de participare pe întreaga populaţie. Una peste alta, ar putea fi o idee bună, dar trebuie conjugată cu mecanisme de informare foarte bune către această categorie de vârstă.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Sursa foto: Doru Frantescu / Facebook