Războiul Rusiei împotriva Ucrainei domină campania din Ungaria pentru alegerile europene, premierul ultranaţionalist Viktor Orban acuzând Bruxellesul că este favorabil războiului, scrie EFE.

În plus, este de remarcat apariţia recentă a unei noi forţe politice care sfidează puternicul partid aflat la putere, Fidesz (conservator) al lui Orban, deşi fără a-i pune în pericol primul loc în intenţiile de vot.

Campania Fidesz se concentrează pe acuzarea opoziţiei că este în favoarea războiului şi că se supune ordinelor venite de la Bruxelles, despre care spune că urmăreşte să prelungească conflictul armat dintre Ucraina şi Rusia şi să forţeze implicarea Ungariei în război.

"Doar pace, doar Fidesz" este unul dintre principalele sloganuri ale formaţiunii care a părăsit Partidul Popular European (PPE) în 2021, chiar înainte de a fi exclusă din această familie pentru deriva sa antidemocratică, aminteşte EFE.

"Ceea ce se întâmplă astăzi la Bruxelles şi Washington este un tip de pregătire a atmosferei pentru un eventual conflict armat direct. Am putea spune că este pregătirea pentru intrarea Europei în război", a declarat recent premierul Orban la radioul public Kossuth.

El a afirmat răspicat că se bazează pe o consolidare a naţionalismului şi a dreptei în Parlamentul European şi că partidul său aspiră să se alăture Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), din care fac parte partide ultranaţionaliste şi de extrema dreaptă, cum ar fi Vox (Spania), Fraţii Italiei sau Lege şi Justiţie (Polonia).

"Planul nostru nu este să renunţăm, ci să ocupăm UE", declara încă din decembrie premierul ungar care, în calitatea sa de cel mai bun aliat al Moscovei în rândul Celor 27, atacă constant Bruxellesul şi se opune livrării de arme către Ucraina sau impunerii de sancţiuni Rusiei pentru invazia pe care a declanşat-o asupra ţării vecine în februarie 2022.

Orban: Suntem cel mai mare corp al păcii din Europa

"Niciodată până acum nu s-au strâns pentru pace atât de mulţi oameni. Suntem cel mai mare corp al păcii, cea mai mare forţă de menţinere a păcii din Europa'', a declarat Orban la un miting organizat la 1 iunie în centrul capitalei Budapesta la care au participat peste 10.000 de mii de oameni, potrivit MTI.

"Europa trebuie împiedicată să se îndrepte rapid spre război, spre propria sa distrugere. Europa se pregăteşte astăzi de război, cu anunţuri zilnice despre inaugurarea unui nou tronson de drum către iad", a adăugat el.

"Vrem să vărsăm sânge maghiar pentru Ucraina? Nu! Nu vom merge la război, nu vom muri pentru altcineva pe pământ străin", a declarat Orban în discursul său, potrivit MTI. "Misiunea noastră este să rămânem în afara războiului şi să păstrăm Ungaria ca o insulă a păcii", a adăugat şeful executivului ungar.

În acest sens, Orban a apreciat că partidele de dreapta de pe ambele maluri ale Atlanticului ar putea juca un rol în a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, a informat dpa. Premierul ungar visează la o "coaliţie de pace transatlantică" al cărei vârf de lance să fie dreapta europeană şi Donald Trump, aceasta în cazul în care magnatul american câştigă alegerile prezidenţiale din SUA din noiembrie.

"La începutul anului eram încă în minoritate, dar până la sfârşitul anului am putea fi în majoritate în întreaga lume occidentală", şi-a exprimat Orban speranţa.

Momentul exorcizării

Orban a avertizat că "a venit momentul exorcizării" la Bruxelles şi a repetat aceleaşi teorii ale conspiraţiei potrivit cărora magnatul şi filantropul american de origine maghiară George Soros ar fi cel care trage toate sforile la Bruxelles cu presupusul scop de a distruge cultura creştină europeană, notează EFE.

Orban şi-a reiterat încrederea într-o ascensiune a extremei drepte în Europa pentru a opri o presupusă "tabără a războiului" care, promovată de Soros, ar încerca să atragă Occidentul într-un război împotriva Rusiei pentru a înlocui cu migranţi din afara UE milioanele de europeni care ar cădea seceraţi în război.

Mai mult, el a acuzat "stânga" că este dependentă de o "frenezie războinică" ce acţionează "ca un drog".

"Fie câştigăm noi, fie câştigă ei, nu există a treia cale, doar un al treilea război mondial. Să-i arătăm lui Soros unde locuieşte zeul ungurilor'', a mai spus el.

Miza viitoarelor alegeri pentru Parlamentul European este dacă va fi război sau pace, a declarat recent şi ministrul pentru afaceri europene ungar, Janos Boka, citat de MTI.

"Fie intenţionat, fie din neglijenţă, instituţiile europene au permis Europei să intre în războiul ruso-ucrainean", a apreciat Boka într-o postare pe Facebook. "Şi dacă nu transmitem un mesaj puternic la alegerile pentru PE că nu numai că nu sprijinim acest proces, ba chiar îl considerăm periculos şi catastrofal, acesta va continua chiar şi după scrutin", a declarat ministrul ungar.

Boka a acuzat UE că a eşuat în eforturile sale de a îmbunătăţi competitivitatea blocului comunitar în ultimii cinci ani, aşa cum nu a reuşit nici să abordeze criza migraţiei şi să ofere perspective sectorului agricol european.

El a spus că este nevoie de o schimbare la Bruxelles pentru a rezolva aceste probleme şi pentru a "ţine comunitatea (europeană) departe de război".

Un actor nou politic

Sondajele prevăd o scădere a sprijinului pentru Fidesz la alegerile pentru Parlamentul European: între 39 şi 46% din voturi, faţă de 52% obţinute la alegerile europene precedente (2019).

Pierderea sprijinului este parţial atribuită partidului Tisza, al lui Peter Magyar, fost aliat al lui Orban, care a părăsit Fidesz după un scandal la începutul anului şi care în câteva săptămâni a devenit principalul său rival politic.

Acest partid pune accentul pe acuzarea lui Orban de nepotism şi corupţie, dar poziţiile sale cu privire la probleme precum imigraţia sau războiul din Ucraina sunt neclare, notează EFE.

Magyar şi-a exprimat intenţia de a-şi integra europarlamentarii în grupul Partidului Popular European (PPE).

La rândul său, opoziţia liberală dă vina pe Fidesz pentru faptul că o mare parte din fondurile europene alocate Ungariei rămân îngheţate de Comisia Europeană din cauza nerespectării standardelor democratice ale Uniunii.

Apariţia Tisza "a schimbat totul", apreciază Zoltan Ranschburg, analist la Institutul Republikon, în declaraţii acordate EFE.

El explică faptul că Magyar este primul politician care a reuşit să schimbe discursul dominant în ciuda controlului strâns pe care guvernul îl exercită asupra unei mari părţi a presei ungare.

"A dărâmat acest zid", remarcă Ranschburg.

Pe de altă parte, însuşi Orban a spus că nu vrea să-i convingă pe indecişi, ceea ce, potrivit expertului, ar însemna că premierul ungar preferă să se concentreze pe mobilizarea celor mai loiali alegători ai săi.

Oricum ar fi, partidul lui Magyar s-a impus ca a doua forţă pe scena politică a ţării, fiind creditat cu un procent cuprins între 24% şi 26% din intenţiile de vot, "retrogradând" Coaliţia Democrată (DK, stânga) pe locul trei, cu 17% din intenţiile de vot.

Preocupări locale

Pe lângă cei 21 de europarlamentari care îi revin Ungariei, cetăţenii îşi vor alege primarii şi consilierii pe 9 iunie într-un scrutin municipal.

Din acest motiv, temele locale le-au eclipsat pe cele europene în discursurile politice, lucru obişnuit în Ungaria şi în alte ţări din Uniunea Europeană, remarcă EFE.

"Rezultatele alegerilor locale şi ale scrutinului pentru Parlamentul European din 9 iunie vor dezvălui cât de mari sunt provocările politice interne cu care se confruntă Orban şi dacă Magyar reprezintă o ameninţare mai mare pentru Fidesz sau alte partide de opoziţie", a comentat Andrius Tursa, de la grupul de reflecţie Teneo.

"O performanţă dezamăgitoare a Fidesz l-ar forţa probabil pe Orban să regândească strategia electorală înainte de alegerile legislative din 2026", a concluzionat el, citat de Reuters. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)