Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Oana Ghiţă, transmite: Preşedintele Klaus Iohannis a participat, miercuri şi joi, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, context în care a reiterat faptul că "Ucraina, alături de Republica Moldova, rămân teme de prioritate absolută" şi a insistat asupra necesităţii unei abordări de securitate care să includă întreaga regiune a Mării Negre, transmite Administraţia Prezidenţială.

Potrivit sursei citate, reuniunea a debutat cu o recepţie oferită de către Regele Belgiei, Philippe, în contextul deţinerii de către această ţară a preşedinţiei rotative a Consiliului UE.

Dialogul liderilor a continuat, în cadrul reuniunii Consiliului European, cu abordarea temelor de pe agendă, respectiv conflictul din Ucraina, situaţia din Orientul Mijlociu, relaţiile UE-Turcia şi noul pact european pentru competitivitate.

În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, liderii europeni au discutat despre modalităţile de continuare a oferirii sprijinului adecvat Ucrainei, pe toate dimensiunile, în special în ceea ce priveşte asistenţa militară pentru susţinerea capacităţilor de apărare ale Ucrainei, fiind urgentă furnizarea de mijloace de apărare aeriană şi muniţii.

Preşedintele a subliniat "nevoia unui sprijin multidimensional continuu şi consolidat pentru Ucraina".

În egală măsură, el a pledat pentru avansarea rapidă a procesului de aderare la Uniunea Europeană a Ucrainei şi Republicii Moldova, în cadrul unui proces "predictibil şi susţinut".

Un alt subiect discutat a fost cel legat de evoluţiile recente din zona Orientului Mijlociu, cu precădere atacul recent al Iranului asupra Israelului, precum şi situaţia umanitară din Fâşia Gaza şi prevenirea escaladării tensiunilor în regiune. Liderii au condamnat ferm atacul Iranului asupra Israelului, reiterând solidaritatea cu poporul israelian şi au transmis apelul la detensionarea situaţiei din regiune. Aceştia au reliefat, în raport cu situaţia din Gaza, necesitatea eliberării necondiţionate a tuturor ostaticilor, precum şi angajamentul ferm faţă de o pace durabilă pornind de la soluţia bazată pe coexistenţa a două state.

Preşedintele Iohannis a reiterat reacţia României de condamnare a acestui atac şi a exprimat solidaritate deplină cu poporul israelian în aceste momente, pledând pentru un mesaj ferm şi unitar al statelor membre UE faţă de Iran, pentru a evita o escaladare suplimentară a situaţiei. De asemenea, preşedintele a evidenţiat şi importanţa cooperării cu partenerii internaţionali în acest scop. Liderii europeni au avut o discuţie aplicată şi cu privire la perspectivele relaţiei UE-Turcia, iar Klaus Iohannis "a salutat oportunitatea discuţiei şi a exprimat sprijinul pentru o relaţie puternică şi strategică a UE cu Turcia pe termen lung".

Preşedintele României a arătat că, mai ales în contextul geopolitic dificil actual generat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, o relaţie puternică UE-Turcia rămâne o prioritate strategică de lungă durată pentru Uniunea Europeană şi a exprimat susţinerea pentru examinarea unor posibili paşi suplimentari, în special în domeniile dialogului politic şi al cooperării sectoriale, în linie cu propunerile formulate de Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant.

Au fost abordate şi aspectele legate de necesitatea reluării discuţiilor privind soluţionarea problemei cipriote şi înregistrarea de progrese în cadrul acestora.

Un alt subiect important pe agendă a fost competitivitatea economiei europene. Liderii au purtat o discuţie aprofundată cu privire la instituirea unui nou "Pact european pentru competitivitate", inclusiv în contextul prezentării de către Enrico Letta a elementelor din raportul său privind viitorul pieţei unice.

Klaus Iohannis a pledat pentru "o abordare integrată a competitivităţii, care să consolideze rolul esenţial al pieţei unice, complementar cu necesitatea de a menţine creşterea sustenabilă şi incluzivă a productivităţii în Europa, în vederea asigurării prosperităţii şi a rezilienţei pe termen lung".

De asemenea, preşedintele a arătat că noile decizii ar trebui să asigure aprofundarea pieţei unice pe baza principiilor coeziunii, conectivităţii şi convergenţei economice şi sociale şi să ducă la reducerea decalajelor de dezvoltare, productivitate şi inovare, atât în interiorul Uniunii, cât şi în raport cu alte state.

Preşedintele României a pledat, în context, pentru rolul prioritar pe care politica de coeziune trebuie să îl deţină în continuare şi, în general, pentru necesitatea măsurilor de sprijin care să acompanieze procesul transformativ al societăţii şi economiei europene.

De asemenea, el a reiterat importanţa asigurării condiţiilor de concurenţă echitabilă, inclusiv în interiorul Uniunii, respectarea specificităţilor naţionale, a simplificării şi a reducerii poverii administrative ca priorităţi orizontale. În acest sens, a pus accent pe necesitatea eliminării oricăror bariere în funcţionarea pieţei unice, ca pilon al competitivităţii, inclusiv prin raportare la cele patru libertăţi de circulaţie, aspect deosebit de important în contextul procesului de aderare a României la spaţiul Schengen, respectiv a eforturilor de ridicare cu celeritate a controalelor la frontierele terestre.

Preşedintele Iohannis a evidenţiat şi necesitatea unei politici industriale incluzive, care să asigure păstrarea şi creşterea producţiei în Europa, să valorifice potenţialul fiecărui stat membru şi care să beneficieze de toate formele de energie cu emisii reduse de carbon, inclusiv energia nucleară. În context, a subliniat importanţa unei Uniuni a Energiei consolidate inclusiv prin asigurarea interconexiunilor dintre statele membre şi cu cele din vecinătate.

Totodată, Klaus Iohannis a susţinut rolul pe care agricultura europeană îl deţine ca instrument de promovare a competitivităţii europene, evidenţiind nevoia unui cadru de sprijin "puternic, stabil şi previzibil" pentru producătorii agricoli, a unor instrumente flexibile şi adaptate la noile realităţi, reiterând, totodată, că Uniunea trebuie să rămână rezilientă în ceea ce priveşte securitatea alimentară şi să continue să joace un rol de lider global în comerţul cu produse agricole.

În procesul de reflecţie asupra noului Pact european pentru competitivitate, liderii europeni au evidenţiat necesitatea unor măsuri substanţiale pentru aprofundarea Pieţei Unice, avansarea Uniunii pieţelor de capital, punerea în aplicare a unei politici industriale eficiente, încurajarea cercetării şi inovării, finalizarea Uniunii Energiei, asigurarea circularităţii resurselor şi materiilor prime, sprijinul pentru transformarea digitală la nivelul mediului de afaceri, al administraţiei şi al întregii societăţi, crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, precum şi urmărirea unei politici comerciale ambiţioase, robuste, deschise şi sustenabile. În acelaşi timp, liderii au subliniat importanţa unui cadru de reglementare coerent şi au invitat Comisia Europeană să reducă povara administrativă asupra companiilor şi a administraţiilor naţionale şi să prevină reglementarea excesivă.

Liderii au reliefat importanţa strategică a asigurării competitivităţii şi rezilienţei sectorului agricol european şi a măsurilor de sprijin pentru fermieri în abordarea provocărilor cu care aceştia se confruntă. AGERPRES/(editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)