Herghelia Mangalia, înfiinţată în urmă cu aproape 100 de ani prin decret regal, găzduieşte peste 200 de cai din rasa Pur Sânge Arab, unul mai frumos ca altul, care fascinează prin prestanţa pe care o au.

Herghelia a fost înfiinţată printr-un decret semnat în 1926 de Regele Ferdinand şi deschisă oficial în 1929. Încă există primul grajd construit în acea perioadă, grajd ce a fost reabilitat şi care adăposteşte în prezent armăsarii pepinieri - reproducătorii, 15 la număr, "elita Hergheliei Mangalia", a declarat, pentru AGERPRES, şeful unităţii - Constantin Ancuţa.

Constantin Ancuţa lucrează la Herghelia Mangalia de 20 de ani şi îi place să prezinte ferma, angajaţii, caii şi celelalte animale din preajma grajdurilor. Despre cei 52 de muncitori angajaţi la herghelie a precizat că aproape toţi locuiesc cu chirie în casele Romsilva din incinta unităţii, iar câţiva sunt navetişti. După comportament, toţi par parte a unei unici familii.

Foto: (c) Nona Jalba/AGERPRES

La primul grajd sunt 36 de armăsari de montă publică, bine îngrijiţi de Sorin - un tânăr care a crescut la herghelie. Părinţii acestuia au plecat de la Bacău - locul natal - în căutarea unui loc de muncă, s-au angajat la herghelie, aici au şi locuit până să iasă la pensie.

"Îmi place să îngrijesc caii. Locuiesc la herghelie, de aici am plecat şi în armată, aici am revenit", a spus Sorin. El a povestit cu mândrie un episod din activitatea sa, atunci când soţia fostului preşedinte Traian Băsescu, Maria, a venit la Mangalia pentru a face echitaţie, iar el a fost unul dintre călăreţii care au însoţit-o.

"Am şi fotografie cu doamna Maria", a afirmat acesta cu satisfacţie.

De pe drumul către următorul grajd se văd depozitele cu baloţi de paie şi remorca unui tractor încărcată cu saci de furaje pentru animale. Şeful hergheliei scoate un pumn de nutreţ dintr-un sac şi spune că este vorba despre "borceag, un amestec de mazăre şi ovăz, nutreţ de calitate la care se simte şi bobul".

"Avem 580 hectare de teren. Cultivăm ovăz, orz, borceag, avem păşune, dar punem şi culturi tehnice - floarea soarelui, ca să facem rotaţia culturilor şi să putem accesa fonduri de la APIA. Avem furaje pentru încă o herghelie, nu ne plângem de furaje, avem fonduri, toată activitatea hergheliilor este suportată de Romsilva şi o parte din fonduri sunt obţinute de la APIA. Uitaţi! Asta este livadă înfiinţată anul trecut - cireş, vişin - avem copii în herghelie, pot mânca. Aici, baloţii de paie, paie de grâu. Pentru lucrările agricole de bază angajăm o firmă prestatoare de astfel de servicii", a explicat Constantin Ancuţa.

Foto: (c) Nona Jalba/AGERPRES

"Aici avem un culoar de mişcare pentru iepele mamă, în interiorul lui am semănat nişte orz şi băgăm mânzişori. (...) Acum caii (...) au voie să stea la păşune, conform legii, între 15-20 aprilie şi 1 noiembrie", a afirmat Ancuţa.

Caii Pur Sânge Arab pentru vânzare sunt găzduiţi într-un alt grajd.

"Un număr de 12 cai avem acum. Îi vindem din cauza vârstei înaintate, au fost iepe mamă, acum au 19, 20 de ani. Vindem şi din tineretul de la antrenament, de exemplu din 15 cai, trei sunt scoşi la vânzare", a spus reprezentantul hergheliei, adăugând că preţul este cuprins între 3.700 de lei şi puţin peste 10.000 de lei, plus TVA. Cumpărătorii sunt "cei care au dragoste de cai şi au câte o afacere - echitaţie, cei care au pensiuni, cei care fac sport - anduranţă sau galop".

Un alt grajd al hergheliei este cel pentru iepele gestante şi cele care au fătat şi au mânji. Îngrijitor este Radu, care a spus că lucrează de 44 de ani la Herghelia Mangalia şi că provine dintr-o localitate de lângă Baia Mare. Şi-a cunoscut soţia tot la herghelie.

Herghelia este animată şi de cei care vin să practice călăria. Între aceştia - două adolescente, Alice (17 ani) şi Maria (14 ani), care practică echitaţia fiecare de la vârsta de 10 ani şi care au venit la grajdul unde sunt 26 de cai pentru sport şi agrement, pentru orele de antrenament.

Vechiul grajd al hergheliei, primul care a fost construit, adăposteşte în prezent 15 armăsari Pur Sânge Arab pepinieri, îngrijiţi de Ion, un bărbat care, şi el, pare prieten de o viaţă cu cabalinele. Armăsarii întind capetele şi sunt blajini când îi mângâie. Pe un perete exterior al clădirii sunt pictaţi cai, picturi despre care şeful hergheliei a spus că le-a plătit din banii lui, fiind realizate de un pictor din Mangalia.

În magazia de furaje a grajdului sunt şi saci cu drojdie de bere, care amestecată cu orz măcinat devine hrană pentru cai.

"Aici este orz măcinat, pe care îl amestecăm cu drojdie de bere. Aici avem ovăz cu porumb amestecat, aici avem orzul pe care trebuie să-l măcinăm, paiele pentru aşternut şi fânul de borceag. Aici e o roabă cu amestec, e amestecată drojdia cu uruială. Pentru un cal, la prima masă, dimineaţa, îi dăm drojdia cu uruială, la ora 12 iar se dă masa de ovăz şi seara - masa de orz. Trei mese pe zi. În boxe, fiecare cal are adăpători de apă", a arătat Ion.

Conform Romsilva, "nucleul de reproducţie de rasă Pur Sânge Arab, crescut în condiţiile de mediu ale Hergheliei Mangalia, a căpătat un loc distinct în lume, prin însuşirile sale fenotipice, prin caracterele sale de producţie (capacitate energetică) şi de reproducţie, consacrând pe plan internaţional numele de Pur Sânge Arab de Mangalia".

Foto: (c) Nona Jalba/AGERPRES

Pe lângă profilul zootehnic, herghelia constituie şi un centru de agrement şi atracţie turistică, complexul dispunând de un hipodrom de trap şi galop, bine amenajat şi întreţinut.

"Herghelia Mangalia este singura entitate din ţară care are în patrimoniu, în administrare, calul Pur Sânge Arab. Ca herghelie înseamnă să ai răsad pepinier, să ai iepe mamă, să ai răsad de montă publică, aceste categorii reprezintă herghelia naţională, sunt caii de patrimoniu. Tineretul cabalin, mânjii care se nasc şi caii de vânzare sunt patrimoniul privat al Romsilva. (...) Noi aici îi antrenăm, îi pregătim, şi, ulterior, după îndeplinirea unor criterii, se califică şi intră la herghelia naţională. Cu restul facem sport de agrement sau pleacă la vânzare. Caii noştri sunt învăţaţi să fie sub şa, nu se pretează să fie folosiţi pentru tracţiune, sunt cai bijuterii", a precizat Constantin Ancuţa.

Guillaume Fillet, un cetăţean francez care a readus cursele de galop în România, a achiziţionat în urmă cu mai mulţi ani două iepe de la Herghelia Mangalia.

"Vorbim de un francez pasionat de creşterea cabalinelor, tradiţie respectată din tată în fiu. A cumpărat de la noi, de la Herghelia Mangalia, două iepe. Una a ajuns campion nr.1 în Belgia, pe hipodrom, după care a fost transferată în Franţa, unde avea el locaţia şi a fost însămânţată cu cel mai valoros armăsar", a explicat inginerul zootehnist Ana-Maria Prună.

Şeful Hergheliei Mangalia a povestit cum regizorul Sergiu Nicolaescu a închiriat cai "cu călăreţ cu tot" de la herghelie, pentru filmări. "A fost şi cascadorul Sobi Cseh aici", a adăugat acesta.

"Au venit foarte mulţi la herghelie, şi Adrian Păunescu, şi Vadim Tudor, ambii iubeau foarte mult caii. Şi Stela Popescu, şi Ileana Stana Ionescu. Mulţi, nu pot să-i enumăr acum. Despre unii nici nu ştiam, aflam după ce plecau cine au fost. Dar s-au creat şi multe poveşti, legende cu privire la herghelie", a mai spus Constantin Ancuţa.

În biroul acestuia, tablourile cu cai, dar şi câteva medalii atrag atenţia.

Foto: (c) Nona Jalba/AGERPRES

"Este un armăsar de montă publică, linia Cygaj este al 77-lea produs al armăsarului Cygaj, importat din Polonia, nume de botez Samuel. A promovat herghelia naţională ca fiind armăsar de montă publică în primă fază, apoi a promovat ca armăsar pepinier. Din 2020 nu-l mai avem", a menţionat Ana-Maria Prună despre unul dintre tablouri, indicând şi tabloul alăturat acestuia, care îl reprezintă pe tatăl lui Samuel.

Despre două medalii, şeful hergheliei, Constantin Ancuţa, a spus că au fost câştigate la Festivalul Cailor "El Zorab", desfăşurat în septembrie 2003 la Sibiu. "Am participat cu doi cai rasa Pur Sânge Arab, unul de 11 ani, care a ocupat locul trei la frumuseţe şi altul, de 7 ani, care a ocupat locul doi la grupa lui", a conchis acesta. AGERPRES/(A - autor: Nona Jalbă, editor: Florentina Peia, editor online: Ada Vîlceanu)