Istoria României în NATO este ''o odisee întinsă pe câteva decenii'', iar ţara noastră are vocaţie de a juca un rol multiregional în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Mircea Geoană aminteşte că a participat la toate fazele pregătirii aderării ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică şi vorbeşte de punctele slabe şi punctele forte ale României înainte de momentul aderării, în urmă cu două decenii.

"Dictatura noastră a fost mai brutală şi mai prelungită, tranziţia a fost mult mai dificil de făcut, venirea minerilor la Bucureşti, probleme de reputaţie, acestea au făcut ca România să aibă un start puţin mai lent, dar România a ştiut să recupereze", spune el.

Secretarul general adjunct al NATO vorbeşte şi despre paşii pe care România ar trebui să îi urmeze, pentru a evolua în interiorul Alianţei. El menţionează investiţiile în Apărare şi alocarea a minim 2% din PIB în acest sens.

"Multe ţări din regiunea noastră - Polonia, Cehia, Bulgaria - au companii private în domeniul militar care, în clipa de faţă, se dezvoltă exponenţial. Cred că avem încă de construit şi de recuperat timp preţios pe care nu l-am folosit bine, dar nu este o chestie strict românească. Sunt multe ţări vest-europene care au crezut că pot colecta dividendele de pace şi că doar America trebuie să investească în securitate şi că în Europa poţi să neglijezi securitatea naţională. Această iluzie s-a sfârşit şi toţi aliaţii au în plan să aibă cel puţin 2% din PIB pentru Apărare, dacă nu acum, măcar într-un orizont cât mai apropiat", spune Mircea Geoană.

El afirmă că România are o vocaţie de a juca un rol multiregional în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.


AGERPRES: La momentul aderării României la NATO, eraţi ministru de Externe. Puteţi să spuneţi povestea din interior, pentru că povestea aderării României la NATO a venit la câţiva ani după războaiele din fosta Iugoslavie şi a venit într-un moment în care Flancul Estic câştiga mai mult interes din partea aliaţilor? Cum aţi văzut dumneavoastră atunci acel moment?

Mircea Geoană: Am privilegiul să fiu, cred, singurul lider român care a participat la toate fazele pregătirii aderării, aderării şi afirmării României în NATO, cum este cazul astăzi. Drumul către NATO a început, evident, prin Washington, unde, ca tânăr ambasador, am făcut din aceasta misiune misiunea principală. După eşecul acceptării României în primul val de extindere, am reuşit să convingem aliatul american de astăzi să lansăm Parteneriatul Strategic româno-american.

Ţinem minte, cei din generaţia mea cel puţin, vizita preşedintelui Clinton la Bucureşti, Piaţa Universităţii, lansarea Parteneriatului Strategic, care devine tot mai robust şi mai diversificat pe măsură ce trec anii. Ca ministru Externe, am avut şi şansa Preşedinţiei româneşti la OSCE. A fost, dacă vreţi, un test pentru capabilitatea României, ca diplomaţie, ca actor internaţional, să joace roluri complexe. Şi cred că acea preşedinţie de succes a risipit ultimele îndoieli sau preocupări cu privire la capabilitatea României să se comporte ca un aliat prezumtiv şi capabil în interiorul Alianţei. Nu vreau să subestimez rolul militarilor români, al serviciilor de informaţii din România, ale bărbaţilor şi femeilor care au arătat acest lucru şi în Irak, şi în Bosnia, şi în Afganistan. Vorbind despre Afganistan, 11 septembrie în mod clar a schimbat paradigma globală. A fost un şoc masiv pentru America. Am activat, pentru prima dată în istoria NATO, Articolul 5 în sprijinul aliatului american.

Şi dacă astăzi vedem la Mihail Kogălniceanu o bază românească militară de prim rang, care va fi evident folosită şi de către NATO, este într-o logică a faptului că poziţia geostrategică a României devenea atât de valoroasă, un rol multiregional pe care România, sunt convins, va şti să îl joace şi în viitor. Pe scurt, o odisee întinsă pe câteva decenii. Cred că, dacă după 20 de ani putem reflecta la ce s-a întâmplat cu România, aş spune că a fost un eveniment absolut istoric pentru noi. Niciodată în istoria naţiunii române nu am avut securitatea naţională protejată cum avem acum de cea mai puternică alianţă din lume. Întreg Occidentul ne este aliat, dar, după cum vedem, situaţia internaţională rămâne foarte complicată - război în Ucraina declanşat de Rusia, instabilitate crescândă în Orientul Mijlociu, China devine tot mai ofensivă şi activă, nu doar în zona Asiei şi a Pacificului, dar la nivel internaţional, evoluţia tehnologică schimbă paradigma în zona economică, dar şi în zona militară.

Pot spune, în rezumat, har Domnului că suntem în NATO, pentru că nu aş vrea să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat cu ţara noastră în acest moment extrem de complicat, extrem de periculos, extrem de intens în plan geopolitic, dacă nu am fi făcut parte din NATO şi din UE - pentru că dacă nu intram în NATO, în mod sigur, cel puţin în acea perioadă, nu cred că Uniunea Europeană s-ar fi avântat în geografii mai expuse, cum este cazul României, Bulgariei sau al ţărilor baltice care au făcut parte din acelaşi val de extindere ca şi România.

AGERPRES: Pentru că aţi luat parte la toate aceste etape care au dus la aderarea României la NATO, care au fost cele mai mari reticenţe din partea aliaţilor legate de aderarea României la NATO şi care au fost punctele forte ale României?

Mircea Geoană: Cred că reticenţa generală a venit din două motive: faptul că tranziţia de la comunist la post-comunism în România a fost oarecum mai ezitantă în raport cu ţările din Europa Centrală - Walesa (Lech - n.r.), Vaclav Havel, lideri foarte, foarte importanţi. Dictatura noastră a fost mai brutală şi mai prelungită, tranziţia a fost mult mai dificil de făcut, venirea minerilor la Bucureşti, probleme de reputaţie, acestea au făcut ca România să aibă un start puţin mai lent, dar România a ştiut să recupereze. Şi atunci când întreaga clasă politică şi întregul popor român s-au unit în spatele ideii de a adera la NATO şi la UE România a putut să sprinteze şi pot spune astăzi şi eu sunt, dacă vreţi, reflectarea directă a influenţei şi respectului României în Alianţă, ocup o poziţie atât de importantă la vârful Alianţei Nord-Atlantice. România a avut un început mai ezitant, asta a fost, dar cred că este o dovadă a faptului că atunci când liderii români - şi pe aceste subiecte au fost cu toţii uniţi, indiferent de diferenţele politice, indiferent de personalităţile preşedinţilor succesivi, ale guvernelor succesive şi nu au fost puţine - această linie directoare către Occident, integrare euroatlantică, a rămas o constantă şi sunt convins că va rămâne o constantă pentru multe decenii şi, de ce nu, pentru secole. Pentru că România are nevoie de pace şi stabilitate pentru multă, multă vreme înainte, pentru că avem de reconstruit şi de construit în România o economie mai puternică, o democraţie mai performantă, mai puţină sărăcie, mai puţină corupţie. Şi aceste lucruri nu se pot atinge dacă nu ai fundaţia sănătoasă, iar fundaţia o reprezintă NATO şi securitatea naţională.

AGERPRES: Puteţi vorbi despre modul în care rolul României a crescut la nivel aliat, încă de la aderare, până în acest moment în care chiar România are un război la graniţă? Cum a câştigat România credibilitatea? Cum a câştigat acest rol pe care îl are, inclusiv rolul Flancului estic, care devine tot mai tot mai important?

Mircea Geoană: Întreaga istorie modernă a României este marcată de cutremure geopolitice: Războiul Crimeei din 1853 - 1856, Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial, căderea comunismului. De fiecare dată, România a fost direct afectată şi a ştiut să profite de fiecare dată de aceste cutremure geopolitice. De aceea putem spune că războaiele din fosta Iugoslavie au arătat nevoia de o Românie - cea mai mare şi mai aşezată ţară din regiune -, 11 septembrie, am vorbit despre el, iată acum războiul din Ucraina. Într-un fel, locaţia geostrategică a făcut ca România să devină foarte importantă pentru Occident. Au fost şi eforturi interne, trebuie să spunem acest lucru. Revin la militarii noştri, la veteranii noştri din teatrele de operaţiuni. Au făcut o muncă excepţională pentru noi. Şi atunci când arăţi nu doar că eşti valoros ca "real estate" strategic, ca locaţie strategică, dar eşti şi capabil şi dispus să faci un efort alături de aliaţii tăi, atunci evident, reputaţia creşte.

Unde nu s-a întâmplat ceea ce trebuia să fie făcut şi de abia acum încercăm să recuperăm în România şi în multe ţări din Europa este această sub-investiţie cronică în forţele noastre armate şi în capacitatea noastră militară - echipamente postsovietice, condiţii profesionale de muncă şi de remuneraţie pentru militarii noştri. Şi, chiar dacă acum se investeşte ceva mai mult, vedem în continuare nevoia de a continua să investim şi sper ca prin aceste investiţii în apărarea naţională, alături de planurile NATO de apărare şi descurajează, să vedem şi o renaştere a industriei militare din România.

Multe ţări din regiunea noastră - Polonia, Cehia, Bulgaria - au companii private în domeniul militar care în clipa de faţă se dezvoltă exponenţial. Cred că avem încă de construit şi de recuperat timp preţios pe care nu l-am folosit bine, dar nu este o chestie strict românească. Sunt multe ţări vest-europene care au crezut că pot colecta dividendele de pace şi că doar America trebuie să investească în securitate şi că în Europa poţi să neglijezi securitatea naţională. Această iluzie s-a sfârşit şi toţi aliaţii au în plan să aibă cel puţin 2% din PIB pentru Apărare, dacă nu acum, măcar într-un orizont cât mai apropiat.

AGERPRES: Aţi vorbit în interviuri anterioare despre nevoia de creştere a profilului aliat al României. Ce credeţi că ar trebui să facă România ca să fie şi mult mai prezentă la nivel aliat?

Mircea Geoană: În NATO, România se bucură de respect şi de influenţă. Acest lucru este evident. Văd aici, de la conducerea NATO, cât de multe românce şi români fac o figură extrem de frumoasă, fie ca angajaţi ai noştri ai Alianţei, fie în uniformă, fie în serviciile de informaţii. Diplomaţii noştri sunt foarte, foarte apreciaţi. La NATO, România o duce bine. Sper ca şi în alte zone, în UE, în OCDE, la ONU - unde din păcate, de 20 de ani n-a mai fost în Consiliul de Securitate, ca membru nepermanent - să putem să evoluăm. Ceea ce România face foarte bine la NATO, unde aş face o observaţie cu titlu personal: cred că România are o vocaţie multiregională. Evident că Marea Neagră rămâne un subiect de preocupare şi un vector strategic extrem de complex. Pentru aceasta, NATO consideră zona Mării Negre, ca şi Balcanii de Vest - zone de importanţă strategică pentru NATO. Dar cred că România are vocaţie de a juca un rol multiregional, dincolo de Marea Neagră, în Europa Centrală, pe Flancul Estic, iată atât de mult modificat prin aderarea Suediei şi Finlandei, în Orientul Mijlociu pentru că este nevoie de proiecţie, de stabilitate, dar şi de forţă economică, cu zone care pot fi utile. Dacă ar fi să fac o recomandare strategică României: să investim în ceea ce ştim să facem bine, să investim în Armata Română, în diplomaţia română, în economia românească. Pentru că dacă nu ai, până la urmă, forţă economică, degeaba ai 2,5% din PIB dintr-un PIB mic. Dacă ai un PIB să spunem dublu, acei 2,5% reprezintă brusc mai mulţi bani.

Recomandarea mea este să ne întărim în interior şi să putem să jucăm rolul natural pe care România îl are. Este o ţară mare, este o ţară consistentă, este o ţară coerentă, din punct de vedere al politicii externe, şi de aceea cred că următoarea etapă, mai ambiţioasă, este aceea de a ne asuma un rol de 360 de grade, dacă vreţi, pe toate azimuturile din jurul geografiei atât de valoroase pe care România o are şi pe care o pune la dispoziţia Alianţei noastre.

AGERPRES: Astăzi a început ministeriala NATO. Va exista un moment aniversar legat de celebrarea a 20 de ani de aderare a mai multor ţări la NATO? Care sunt priorităţile acestei ministeriale care implică România?

Mircea Geoană: Ceremonia principală va fi cea legată de cei 75 de ani de la fondarea NATO, pe 4 aprilie. Mâine vom avea un moment oficial. Vor fi şi câteva momente în care secretarul general, eu, comandanţii noştri militari vom marca acest moment. Toţi miniştrii de Externe, cu secretarul general, cu secretarul de stat (american - n.r.) Tony Blinken, cu toţi miniştrii, inclusiv cu ministra Luminiţa Odobescu, vom avea un moment absolut istoric, moment absolut epocal. Evident că fiecare dintre aliaţii care au sărbătorit 15 ani, 25 de ani, 20 de ani, 10 ani, acum Balcanii, fiecare are câte un moment specific, cum este cazul României - 20 de ani.

La ministerială ne vom concentra pe marea noastră aniversare, iar miniştrii Externe vor pregăti Summit-ul (NATO - n.r.) aniversar de la Washington din 9-11 iulie. Avem multă, multă treabă de făcut în continuarea sprijinirii Ucrainei într-un moment complex al războiului, cu privire la sprijinirea partenerilor noştri vulnerabili - Republica Moldova, Georgia, Bosnia, Balcanii de Vest -, politica noastră de parteneriate cu Uniunea Europeană şi cu partenerii noştri din zona indo-pacificului - vom avea miniştrii de Externe ai acestor parteneri cu noi - şi evident, direcţia Sud. Vorbeam de 360 de grade pentru România. Şi NATO gândeşte logic de 360 de grade. Este foarte, foarte important.

Din punct de vedere securitar, ceea ce reprezintă subiectul central al misiunii NATO, şi apărare şi descurajare, vom continua implementarea planurilor de apărare şi descurajare. Acest lucru este bun şi pentru România şi pentru zona Mării Negre, pentru că avem o situaţie complexă în zona Mării Negre şi sper ca, din punct de vedere inclusiv al rezilienţei noastre de societate, securitate economică, cibernetică, război hibrid, lupta împotriva dezinformării pe care o avem de înfruntat din partea Rusiei şi a altor actori, într-un an foarte electoral pentru multe ţări din NATO sau partenere ale NATO - vor fi, de asemenea, pe agenda miniştrilor noştri. Vom sărbători acest moment formidabil de 75 de ani ai celei mai de succes Alianţe din istoria umanităţii. Nu-i puţin lucru. Sunt extrem de mândru să fiu în aceste momente la vârful Alianţei, iar ca român, cred că acest element de mândrie şi de respect este şi un fel de recunoaştere a faptului că, dacă nu ai securitatea asigurată, nu poţi construi nimic. De aceea NATO este aici să rămână la fel de vigilentă, la fel de puternică, la fel de determinată, nu doar pentru 75 de ani, dar pentru multe decenii de acum încolo. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Florentina Peia, editor online: Gabriela Badea)