Nu poate exista pace fără justiţie, a transmis, marţi, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, în contextul participării la conferinţa "Restoring Justice for Ukraine" de la Haga.

Potrivit unui comunicat MAE transmis AGERPRES, în cadrul reuniunii, şefa diplomaţiei române a evidenţiat poziţia consecventă a României de utilizare a tuturor instrumentelor de drept internaţional pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi pentru agresiunea împotriva Ucrainei, inclusiv prin demersuri concrete în faţa unor instanţe juridice internaţionale: Curtea Penală Internaţională, Curtea Internaţională de Justiţie şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

"Este imperativ să transmitem împreună un mesaj puternic şi unitar pentru justiţie şi tragere la răspundere. Nu poate exista pace fără justiţie şi nu trebuie să ne oprim sau să diminuăm eforturile de urmărire şi de realizare a acestui obiectiv", a menţionat şefa diplomaţiei române.

În încheierea intervenţiei sale, ministrul Afacerilor Externe a subliniat că "eficienţa demersului nostru pentru justiţie şi tragere la răspundere pentru Ucraina depinde, în mare măsură, de sprijinul, determinarea şi coerenţa noastră în acţiune". Prin urmare, a încurajat intensificarea dialogului şi colaborarea internaţională "în toate formatele posibile".

În marja conferinţei, ministrul român al Afacerilor Externe a avut convorbiri bilaterale cu omologii din Ucraina şi Regatul Ţărilor de Jos.

Autorităţile române au întreprins acţiuni constante în vederea sprijinirii demersurilor de tragere la răspundere a Rusiei pentru agresiunea împotriva Ucrainei şi pentru consecinţele acesteia, utilizând, în acest sens, instrumentele dreptului internaţional şi cadrul instituţional specific al justiţiei internaţionale.

Astfel, România s-a numărat printre statele care, la 2 martie 2022, au sesizat Procurorul Curţii Penale Internaţionale (CPI) solicitând anchetarea crimelor de război, a crimelor împotriva umanităţii şi genocidului comise în contextul războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. În cursul anului 2022, România a oferit o contribuţie financiară voluntară, în valoare de 100.000 de euro, la Fondul Fiduciar al CPI destinat sprijinirii activităţii Biroului Procurorului, în contextul investigaţiilor din Ucraina pentru comiterea de crime de război, crime împotriva umanităţii şi crime de genocid.

De asemenea, România face parte la Grupul Nucleu care lucrează la identificarea celor mai potrivite modalităţi juridice pentru înfiinţarea, cât mai curând posibil, a unui Tribunal special pentru sancţionarea crimei de agresiune săvârşite în Ucraina.

În egală măsură, România a depus o declaraţie de intervenţie în procedurile iniţiate de Ucraina contra Federaţiei Ruse la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), având ca obiect diferendul referitor la acuzaţii de genocid în temeiul Convenţiei privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid. Totodată, România a depus o declaraţie de intervenţie în cauza Ucraina contra Federaţiei Ruse aflată pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), privind încălcările drepturilor omului comise de Rusia, în contextul agresiunii împotriva Ucrainei.

România participă la echipa comună de anchetă privind infracţiuni de război şi infracţiuni contra umanităţii comise în contextul atacului militar asupra Ucrainei, constituite cu sprijinul Eurojust.

România participă, de asemenea, şi la Acordul parţial extins privind Registrul daunelor cauzate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, instituit prin Rezoluţia CM/Res(2023)3, adoptată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la Strasbourg, la 12 mai 2023. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea) 

* Sursa foto: Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania / Facebook.com