Danielle Bell, şefa Misiunii ONU pentru Monitorizarea Drepturilor Omului în Ucraina (HRMMU), a declarat miercuri agenţiei Reuters că Rusia creează un "climat de teamă", prin detenţii arbitrare, omoruri şi tortură, pentru a-şi consolida ilegal controlul în teritoriile ucrainene ocupate.

HRMMU urmează să publice în curând un raport cuprinzător despre teritoriile ocupate de forţele ruse după februarie 2022, când a început invazia în Ucraina.

Bell a afirmat că Rusia încalcă drepturile omului pentru a teroriza localnicii şi a-i determina astfel să coopereze. "Aceste acţiuni combinate de cenzură, supraveghere, opresiune politică, reprimare a libertăţii de exprimare, restricţionare a deplasărilor (...) a creat un climat de teamă în care Federaţia Rusă a putut dezmembra sistematic structurile ucrainene de guvernare şi administraţie", a spus ea într-un interviu.

Moscova nu a răspuns imediat unei solicitări a agenţiei Reuters de a comenta cele mai importante puncte din raportul ONU. Autorităţile ruse au respins de mai multe ori acuzaţiile că forţele invadatoare au comis atrocităţi sau au atacat intenţionat civili în cadrul a ceea ce în Rusia se numeşte oficial "operaţiune militară specială".

Rusia a ocupat peninsula ucraineană Crimeea în 2014, iar grupuri separatiste de etnici ruşi au preluat în acelaşi an controlul asupra a două capitale regionale din estul Ucrainei. Invazia din 2022 a dus la ocuparea unor alte teritorii ucrainene, în sud şi est.

În prezent, peste 17% din suprafaţa Ucrainei şi milioane de cetăţeni ai ţării se află sub controlul Moscovei. Reprezentanţii ONU pentru monitorizare nu au acces în teritoriile ocupate.

Raportul HRMMU se bazează însă pe mai mult de 2.300 de interviuri cu locuitori din zonele ocupate, refugiaţi din astfel de zone sau localnici din teritoriile eliberate de forţele ucrainene.

Şefa misiunii a arătat că a existat o fază iniţială de încălcare a drepturilor omului, inclusiv prin omoruri, tortură şi detenţii arbitrare ale celor bănuiţi că au legături cu forţele de securitate ucrainene sau de susţinerea Ucrainei. Au urmat campanii împotriva libertăţilor de circulaţie, de întrunire şi de exprimare. Apoi s-a făcut un efort de înlocuire a principalelor instituţii de stat ucrainene cu cele ruseşti, încălcându-se astfel legislaţia umanitară internaţională.

Şcolile au fost obligate să treacă la programa rusească şi la predarea în rusă; sistemul penitenciar a trimis condamnaţii în închisori ruseşti; funcţionarii civili au fost forţaţi să se supună noilor sisteme.

Bell a dat ca exemplu centrala nucleară de la Zaporojie, unde lucrătorii au fost obligaţi să îşi continue activitatea chiar dacă nu doreau asta. "Când au opus rezistenţă, s-au confruntat cu ameninţări, hărţuiri pentru intimidare, ameninţări la adresa familiilor, iar unii chiar cu arestări arbitrare, detenţie, tortură şi în unele cazuri... cu moartea".

Ea a adăugat că locuitorii din zonele ocupate au fost încurajaţi să se spioneze unii pe alţii, creându-se în acest scop servicii online.

Rusia a urmărit şi întreruperea comunicaţiilor între ucrainenii din teritoriile ocupate şi cei din restul ţării, controlat de Kiev. În acelaşi timp, nu s-a permis circulaţia familiilor între cele două părţi, astfel încât rudele au fost "despărţite unele de altele", a mai explicat Bell. AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Florin Ştefan, editor online: Gabriela Badea)