Preşedintele francez Emmanuel Macron a plasat joi Ucraina în centrul unei dezbateri politice naţionale ce reuneşte şefii partidelor, după ce a adus în discuţie eventualitatea unei prezenţe militare pe teren în această ţară, scoţând la lumină divergenţele din rândul clasei politice, cu trei luni înainte de alegerile europene, informează AFP.

"Acesta este un moment al adevărului", subliniază anturajul lui Macron, evocând fisuri în "unanimitatea" constatată încă în vara anului trecut asupra sprijinului acordat Kievului.

După ce a discutat miercuri cu predecesorii săi Francois Hollande şi Nicolas Sarkozy, Emmanuel Macron le-a prezentat joi liderilor formaţiunilor politice reprezentate în Parlament rezultatele conferinţei internaţionale de sprijin militar pentru Ucraina, organizată săptămâna trecută la Paris.

Un acord bilateral de securitate semnat pe 16 februarie între Paris şi Kiev va face apoi obiectul unei dezbateri, urmată de un vot neconstrângător, marţi, în Adunarea Naţională, apoi miercuri în Senat.

"Cred că aceasta va clarifica" poziţiile, a spus Emmanuel Macron în faţa câtorva jurnalişti, marţi, în marja unei deplasări la Praga.

În vizor se află partidul de extremă dreapta Adunarea Naţională (RN), care se află în fruntea sondajelor de opinie pentru alegerile europene din 9 iunie, creditat cu 28-30% în intenţiile de vot.

Executivul francez a criticat ferm în ultimele zile RN, condus de tânărul său preşedinte Jordan Bardella, al cărui partid este în mod regulat acuzat de complezenţă faţă de Moscova.

Prim-ministrul Gabriel Attal a declarat la sfârşitul lui februarie că oamenii "ar trebui să se întrebe dacă trupele lui Vladimir Putin (nu sunt) deja" în Franţa, vizând-o în special pe Marine Le Pen, lidera grupului RN în Adunarea Naţională, finalistă a alegerilor prezidenţiale din 2017 şi 2022 şi care se prezintă drept "candidata naturală" a taberei sale pentru scrutinul din 2027.

La rândul său, ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, a estimat săptămâna trecută că "o mare parte" din RN şi din partidul stângii radicale Franţa Nesupusă (LFI) sunt "proxies" - agenţi de influenţă - ai Rusiei lui Vladimir Putin.

"Nu-i lăsaţi să intre pe naţionalişti. (...) Ei sunt deja o înfrângere în faţa Rusiei", a declarat Emmanuel Macron în faţa miniştrilor săi.

Dezbaterea din Parlament se anunţă furtunoasă nu cu privire la acordul bilateral de securitate, ci din cauza recentelor declaraţii ale lui Macron asupra opţiunilor militare ale Franţei în Ucraina.

Pe 26 februarie, preşedintele francez a estimat că, pe viitor, "nu poate fi exclusă" trimiterea de trupe occidentale în Ucraina, pentru a-i semnala lui Vladimir Putin că se va face tot posibilul pentru ca el să piardă acest război.

Ar fi o nebunie, potrivit opoziţiei, de la LFI la RN, trecând prin Partidul Socialist şi partidul de dreapta Republicanii, care au denunţat afirmaţii "iresponsabile", chiar dacă executivul a dat asigurări că un asemenea scenariu nu a fost încă validat şi nu ar viza decât misiuni de susţinere a trupelor ucrainene, departe de lupte, notează AFP.AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Mihaela Toth, editor online: Ada Vîlceanu)