Cel mai vechi mărţişor datat din România, inscripţionat 1 Martie 1872, este în colecţia lui Georgian Anghel, un marinar de profesie în vârstă de 45 de ani, care spune că, în urmă cu 20 de ani, a început să colecţioneze medalii din domeniul Marinei şi, după ce "i-a picat în mână" un mărţişor al Flotei Naţionale Române - 1913, a devenit căutător şi de mărţişoare vechi.

Foto: (c) Nona Jalbă/AGERPRES

Colecţionarul explică despre mărţişorul datat 1872 că "pe o faţă a acestuia se văd în coroană frunze de laur şi de măslin, în centru data, iar pe revers, aceleaşi frunze în coroană, în mijlocul cărora este o inimă înflăcărată pe care este pus un fald, apoi în partea superioară, pe un banner, este trecut numele România".

"Clar, s-a marcat pe mărţişor România 1 Martie 1872. Nu poate fi asemuit cu o mărturie de botez sau cu orice altceva, pentru că dacă era din alt segment, sus nu mai scria România, pur şi simplu treceau un nume de persoană sau al unui eveniment", susţine Georgian Anghel, adăugând că are preţiosul mărţişor de la o persoană cunoscută lui, un colecţionar din Iaşi.

Are în colecţie şi mărţişoare care o reprezintă pe Baba Dochia, cel mai vechi datat 1 Martie 1895, mărţişoare în formă de inimă sau de monedă.

Foto: (c) Nona Jalbă/AGERPRES

"Se vede frumos faţa acestui mărţişor din argint, aversul, datat 1 martie 1895 şi trecute cuvintele 'La mulţi ani cu sănătate' pe acest fald foarte frumos. Pe reversul acestui mărţişor, o vedem pe Baba Dochia, cu toiagul de ciobăniţă, cu turma de oi lângă ea şi deasupra trei rândunele - Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, precum şi Dumnezeu - soarele care veghează deasupra tuturor. Este practic un mărţişor-bijuterie, în care este prezentată mitologia dacică pe această faţetă, pe revers, cu Baba Dochia", afirmă colecţionarul.

Spune că mărţişorul cu Baba Dochia l-a procurat din colecţia unui bucureştean, care a fost foarte apropiat de Theodor Radivon, bijutierul Casei Regale a României.

Foto: (c) Nona Jalbă/AGERPRES

Georgian Anghel se mândreşte şi cu alte mărţişoare vechi pe care le deţine, confecţionate în perioada 1872 - 1932, unele dintre ele cu portrete ale regilor şi reginele României - Regele Mihai când era copil, Regina Elisabeta (Carmen Sylva), Regina Maria în uniformă medicală sau militară, Ferdinand I şi Carol al II-lea în uniformă de marinar, un număr de 37 de astfel de mărţişoare expunându-le la Muzeul de Artă Populară Constanţa. Denumită "Mărţişoare din perioada Regalităţii", expoziţia este deschisă până pe 10 martie.

Foto: (c) Nona Jalbă/AGERPRES

"Vreau să le prezint publicului larg, să le prezint istoria şi să mergem mai departe cu tradiţia naţională, aceasta de a purta mărţişorul. Dar nu este numai tradiţie naţională, tradiţia mărţişorului a intrat în patrimoniul imaterial UNESCO în 2017, în urma solicitării iniţiate de România, Republica Moldova, Bulgaria şi Macedonia, ţări în care există această sărbătoare străveche", mai spune colecţionarul.

Foto: (c) Nona Jalbă/AGERPRES

Anul trecut, el a participat la 17 expoziţii naţionale şi internaţionale, exponatele fiind mărţişoare, medalii, cărţi poştale cu oraşul unde locuieşte - Mangalia - şi recunoaşte că această pasiune îi ocupă aproape tot timpul liber pe care îl are.

Foto: (c) Nona Jalbă/AGERPRES

"Este o plăcere să merg la târguri naţionale, internaţionale. Unele dintre obiectele colecţionate le-am achiziţionat din Bulgaria, din Republica Moldova, de la Iaşi, Bucureşti, Braşov. Merg şi în anticariate. Obiectele vechi nu vin ele la tine acasă, trebuie să mergi tu după ele", afirmă Anghel.

Foto: (c) Nona Jalbă/AGERPRES

Colecţionarul Georgian Anghel participă şi la Târgul de Mărţişoare desfăşurat, până pe 1 Martie, în aer liber, pe platoul Muzeului de Artă Populară Constanţa.

Foto: (c) Nona Jalbă/AGERPRES

Prezintă şi oferă spre vânzare un stoc limitat de monede-mărţişor autentice, confecţionate în anii 1905 şi 1906, în urma deciziei regelui Carol I de a se emite, prin monetărie, anumite monede cu gaură la mijloc, care să poată fi utilizate şi ca mărţişor. O monedă-mărţişor costă 50 de lei. Alături de acestea sunt expuse şi câteva mărţişoare filatelice, la preţul de 30 de lei, cu bustul Regelui Mihai I în uniformă militară reprezentat pe un timbru autentic, neştampilat, emis în anul 1940.

Foto: (c) Nona Jalbă/AGERPRES

"Am un stand cu mărţişoare din perioada regalităţii, monede cu gaură făcute iniţial la monetăria Hamburg - Germania şi la Bruxelles - Belgia, pentru a se păstra tradiţia mărţişorului. De ce s-a ajuns la această decizie? Carol I, văzând că monedele de patrimoniu naţional erau găurite, cu ocazia mărţişorului, a luat decizia să se facă din start monede cu gaură, cu rol şi de mărţişor. Se introducea un fir alb cu roşu şi era purtat la gât sau la încheietura mâinii. După terminarea purtării acestui mărţişor, firul se alinia la stâlpul casei, în special în Muntenia, sau printre crengile copacilor, coarnele vacilor ca să dea mai mult lapte, de picioarele găinuşelor ca să aibă puii frumoşi, sănătoşi şi zglobii. Şi cu moneda respectivă, de 5 bani, 10 bani şi 20 de bani, pentru că acestea au fost emisiunile monetare, se puteau cumpăra o bucată de brânză, de caş pentru ca fetele să fie curate precum laptele, un pahar cu vin ca să fie rumene la faţă, o bucată de pâine ca să crească, să dospească precum pâinea", explică Anghel.

Foto: (c) Nona Jalbă/AGERPRES

Monedele-mărţişor au firul alb-roşu tradiţional şi sunt prinse pe cartonaşe, un fel de cărţi poştale în miniatură cu imagini din Constanţa anilor 1905, 1906, în care se pot vedea Cazinoul, faleza oraşului, clădiri precum Muzeul de Artă Populară, care la vremea respectivă funcţiona ca sediu al primăriei. Totodată, fiecare mărţişor-monedă este însoţit de informaţii scrise despre ce reprezintă, dimensiuni şi materialele din care sunt făcute.

Foto: (c) Nona Jalbă/AGERPRES

Referitor la provenienţa acestor monede găurite, colecţionarul spune că străbunicul său "a avut o ulcică cu mai multe astfel de monede, care a fost dată din generaţie în generaţie", până când a ajuns la el. AGERPRES/(A, AS - autor: Nona Jalbă; editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)