Statul Major al Apărării analizează posibilitatea de modernizare graduală, până în anul 2040, a unor poligoane aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale (MApN), în contextul regional de securitate generat de declanşarea războiului de agresiune de către Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, se arată într-o adresă remisă de MApN la solicitarea AGERPRES.

Extinderea şi modernizarea poligoanelor MApN în perioada următoare ar permite creşterea capacităţii de instruire, antrenare şi certificare a structurilor militare şi executarea tragerilor reale cu tehnica nouă intrată în dotare sau care urmează să fie achiziţionată prin programele de înzestrare, cu caracteristici superioare faţă de tehnica aflată în prezent în dotare.

"Până la acest moment au fost analizate mai multe opţiuni şi au fost identificate posibilităţi de extindere în cazul a trei poligoane - Cincu, Babadag şi Smârdan. Suprafeţele de teren arabil care vor face obiectul exproprierii în interes public vor putea fi exploatate cu titlu gratuit de cetăţenii de pe raza localităţilor respective pentru activităţi agricole sau de păşunat, în aceleaşi condiţii în care sunt utilizate şi în prezent terenurile agricole de pe raza poligoanelor de tragere ale MApN, în conformitate cu prevederile legale în vigoare", se specifică în adresa MApN.

Potrivit sursei citate, în contextul regional de securitate generat de declanşarea războiului de agresiune de către Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, NATO a intensificat eforturile de întărire şi securizare a flancului estic al Alianţei, activând planurile graduale de răspuns pentru consolidarea posturii de apărare şi descurajare a oricărei agresiuni împotriva ţărilor aliate şi dislocând importante efective şi tehnică militară în ţările aliate din regiune.

"În prezent, în România sunt dislocaţi aproximativ 5.000 de militari aliaţi, din Franţa, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, Spania şi SUA, care completează şi întăresc eforturile naţionale de consolidare a capacităţii de apărare. Numărul actual şi perspectivele de creştere a efectivelor aliate dislocate în România, frecvenţa ridicată a activităţilor de pregătire şi instruire a forţelor Armatei României, planificate pentru anii următori în cadru naţional, bilateral şi multinaţional, alături de forţe ale statelor aliate şi partenere, precum şi intrarea în dotare a unor noi categorii de echipamente şi tehnică militară au determinat nevoia de a dezvolta substanţial infrastructura de antrenament şi pregătire administrată în prezent de Ministerul Apărării Naţionale.

În acest sens, Statul Major al Apărării desfăşoară un proces de analiză a opţiunilor de extindere şi modernizare graduală, până în anul 2040, a unor poligoane aflate în administrarea MApN, care să permită mărirea capacităţii de instruire, antrenare şi certificare a structurilor militare şi executarea tragerilor reale cu tehnica nouă intrată în dotare sau care urmează să fie achiziţionată prin programele de înzestrare, cu caracteristici superioare faţă de tehnica aflată în prezent în dotare", se mai arată în adresa MApN.

În ceea ce priveşte punerea în aplicare a planurilor naţionale pentru prevenirea şi protejarea populaţiei din judeţele Tulcea, Brăila, Galaţi şi Constanţa, aflate cel mai aproape de zonele atacate atât de brutal de Rusia, au fost suplimentate forţele şi mijloacele destinate executării serviciului de luptă permanent în Armata României pentru creşterea capacităţii de supraveghere, observare şi intervenţie cu forţe şi mijloace specializate în spaţiul terestru, aerian, maritim, cibernetic, respectiv în domeniul electromagnetic şi informaţional.

"Pentru îmbunătăţirea capacităţii de descoperire şi supraveghere, au fost suplimentate echipamentele destinate supravegherii aeriene şi electronice în raionul fluvial aferent braţului Chilia şi raioanelor Sulina şi Sfântu Gheorghe cu senzori specifici şi a fost întărită cooperarea cu Garda de Coastă/MAI", se arată în adresa MApN.

Documentul reiterează măsurile specifice protecţiei civile, stabilirea zonelor de risc adiacente zonei de conflict, amenajarea spaţiilor de protecţie a populaţiei în Plauru, organizarea unei prime etape de pregătire a persoanelor cu atribuţii de conducere în domeniul administraţiei publice centrale şi locale din judeţele Constanţa, Tulcea, Brăila şi Galaţi în domeniul problemelor de securitate actuale şi apărare.

"În aceste zone (de risc, n.red.), a fost întărită cooperarea în format interinstituţional, care să permită coordonarea eficientă a acţiunilor, împreună cu autorităţile locale. Prin stabilirea zonelor de risc şi prin implementarea unor proceduri viabile de coordonare, putem acţiona cu mai multă promptitudine pentru transmiterea cu celeritate, atunci când situaţia o impune a mesajelor de iniţiere a procedurilor de pre-alertă aeriană către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră/MAI", se mai specifică în adresa amintită.

În domeniul maritim şi fluvial, au fost luate măsuri de securizare a căilor de comunicaţii maritime pentru descoperirea şi neutralizarea minelor marine în derivă din bazinul Mării Negre, în cadrul efortului comun al statelor NATO cu statut de riveran şi SUA; asigurarea hidrografică şi de navigaţie a litoralului ROU şi emiterea avizelor pentru navigatori în scopul creşterii securităţii maritime în spaţiile maritime şi fluviale de interes; supravegherea traficului în zona platformelor de foraj marin şi în raionul Sulina - Sf. Gheorghe; cercetarea navală pentru descoperirea şi neutralizarea minelor marine în derivă; relaţionarea, cooperarea şi asigurarea schimbului de informaţii cu autorităţi şi entităţi relevante (autorităţile locale căpitănii porturi, Gardă de Coastă, ISU, operatori economici şi instituţii din domeniul siguranţei navigaţiei) pentru conştientizarea pericolului de mine.

"Totuşi, având în vedere contextul actual de securitate, nu poate fi exclusă producerea unor evenimente similare pe teritoriul naţional", transmite adresa MApN. AGERPRES/(AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Cătălina Matei, editor online: Andreea Lãzãroiu)