Direcţia principală de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) a revendicat joi responsabilitatea pentru un atac comis noaptea trecută în Marea Neagră, în care una din unităţile sale pentru operaţiuni speciale (Group 13) a distrus o corvetă de rachete din clasa 'Tarantul' din cadrul Flotei ruse din Marea Neagră, relatează EFE şi Unian.

"În urma unui număr de lovituri la carenă, nava rusă Ivanoveţ a suferit daune care au pus-o în imposibilitatea de a se mai deplasa. Aceasta s-a înclinat spre pupă şi s-a scufundat", menţionează GUR într-un comunicat.

Corveta patrula în momentul atacului în zona lacului Donuzlav, în apropierea coastei de vest a peninsulei ucrainene Crimeea, ocupată de Rusia din 2014 şi principala bază de operaţiuni a Flotei ruse din Marea Neagră.

GUR a publicat o înregistrare video cu imagini filmate de dronele kamikaze care au lovit nava rusă, care, potrivit acestei structuri de securitate a Ministerului Apărării de la Kiev, valorează între 60 şi 70 de milioane de dolari.

În comunicatul său, serviciul militar de informaţii mulţumeşte Ministerului ucrainean al Transformării Digitale şi platformei de colectare a donaţiilor UNITED24, cu sediul la Kiev, pentru contribuţia lor la acest atac. Atât ministerul, cât şi UNITED24 au un program ambiţios de dotare a armatei cu drone.

Rusia a anunţat miercuri seara că a doborât aproximativ 20 de rachete ucrainene deasupra Mării Negre şi chiar deasupra peninsulei Crimeea. Potrivit Moscovei, resturi de la unele dintre rachete au căzut pe teritoriul unei bazei militare din zona Liubimovka (în apropiere de Sevastopol), unde se află aerodromul militar Belbek. Potrivit versiunii ruseşti, avioanele aflate acolo nu au fost avariate. Dar Kievul, potrivit Unian, a declarat că au fost avariate avioane de luptă tactice, fără să precizeze numărul aparatelor afectate.

Rusia a pierdut 18 nave militare şi corvete de la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina în februarie, iar alte 10 nave ruseşti au fost avariate, potrivit oficialilor ucraineni.

Anunţul GUR survine în contextul în care subsecretarul de stat american Victoria Nuland a confirmat miercuri, în timpul unei vizite-fulger la Kiev, că bombe de înaltă precizie GLSDB - rachete cu aripi rabatabile care planează către ţinte aflate la o distanţă de până la 150 de kilometri - sunt deja "în drum" spre frontul ucrainean, potrivit EFE.

În cadrul unei conferinţe de presă la Kiev, Nuland a declarat că SUA continuă să sprijine Ucraina - "cu noi investiţii şi noi sisteme de armament, cum ar fi bombe de calibru mic, care sunt deja în drum spre liniile de front".

Publicaţia europeană Politico a relatat săptămâna aceasta, citând surse oficiale americane, că muniţii GLSDB - prescurtarea de la Ground Launched Small Diameter Bomb (bombă de mic diametru cu lansare de la sol) - urmau să ajungă în Ucraina încă de miercuri. Pentagonul îşi confirmase, de asemenea, intenţia de a trimite astfel de arme în Ucraina.

Dezvoltate în comun de Saab şi Boeing, GLSDB-urile vor fi folosite pentru prima dată de Ucraina, care le primeşte înainte ca acestea să fie incluse în inventarul armatei americane.

Cu ajutorul GLSBD, armata ucraineană speră să sporească eficienţa atacurilor sale asupra rutelor de aprovizionare a forţelor ruse din spatele frontului şi să atingă ţinte în zone din Crimeea ocupată.

Kievul a salutat joi acordul statelor Uniunii Europene privind un ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. După o primă reacţie din partea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, premierul său Denis Şmîhal a intervenit cu o declaraţie separată, potrivit DPA.

"Statele membre ale UE şi-au demonstrat încă o dată solidaritatea şi unitatea în acţiunile lor pentru ca poporul ucrainean să reziste în război", afirmă Şmîhal pe X (ex-Twitter).

Cele 27 de state membre UE au ajuns la un acord joi privind pachetul de 50 de miliarde de euro de ajutor pentru Ucraina pe patru ani, până în prezent blocat de premierul ungar Viktor Orban, a anunţat joi preşedintele Consiliului European, Charles Michel.AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Adrian Dãdârlat)