Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga a respins în mare măsură miercuri un caz din 2017 adus de Ucraina în faţa instanţei supreme a ONU şi care acuza Rusia că finanţează terorismul sprijinindu-i pe rebelii pro-Moscova din estul Ucrainei, relatează agenţia de presă DPA.

Judecătorii au respins de asemenea în cea mai mare parte acuzaţiile de discriminare a ucrainenilor şi tătarilor din Crimeea, constatând că aceste acuzaţii făcute de Ucraina nu au fost suficient fundamentate.

Cu toate acestea, judecătorii au declarat că Moscova a încălcat o hotărâre interimară din 2017 ce ordonă ambelor părţi să facă tot posibilul pentru a evita exacerbarea conflictului.

În februarie 2022, preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat invazia pe scară largă a Ucrainei. Ea este încă în desfăşurare aproape doi ani mai târziu.

Rusia a respins acuzaţiile formulate de Kiev la procesul CIJ, numindu-le "propagandă" şi "minciună".

Hotărârile instanţei sunt definitive şi obligatorii.

Agenţia Reuters relatează, pe de altă parte, că judecătorii de la Curtea Supremă a ONU au constatat miercuri că Rusia a încălcat elemente ale unui tratat antiterorism al ONU, dar au refuzat să se pronunţe asupra acuzaţiilor aduse de Kiev că Moscova ar fi responsabilă pentru doborârea zborului MH17 Malaysia Airlines deasupra estului Ucrainei în 2014.

În aceeaşi hotărâre, judecătorii CIJ au constatat că Rusia a încălcat un tratat antidiscriminare nesprijinind educaţia în limba ucraineană în Crimeea după anexarea peninsulei în 2014.

Deciziile reprezintă un regres legal pentru Kiev. Instanţa a respins cererile Ucrainei de a dispune reparaţii pentru ambele încălcări şi doar a ordonat Rusiei să respecte tratatele, notează Reuters.

Ucraina a intentat procesul la CIJ, cunoscută şi sub numele de Curtea Mondială, în 2017, acuzând Rusia că a încălcat un tratat împotriva terorismului prin finanţarea separatiştilor proruşi în estul Ucrainei.

Judecătorii instanţei au declarat că Moscova a încălcat tratatul antiterorism al ONU, neinvestigând acuzaţiile plauzibile că anumite fonduri au fost trimise din Rusia în Ucraina pentru a finanţa eventual activităţi teroriste.

Completul format din 16 judecători a ordonat Rusiei să investigheze orice acuzaţie plauzibilă de finanţare a terorismului, dar a respins cererea de despăgubiri a Kievului.

Instanţa a refuzat să se pronunţe asupra doborârii MH17, declarând că încălcările privind finanţarea terorismului se referă doar la sprijinul monetar şi financiar şi nu la furnizarea de arme sau antrenamentele presupuse de Ucraina.

Ucraina a susţinut că, în cazul MH17, Rusia a furnizat sistemul de rachete ce a doborât aeronava, dar nu a pretins sprijin financiar în acest caz.

Într-o audiere la tribunalul de la Haga în iunie anul trecut, Moscova a respins acuzaţiile Kievului conform cărora a finanţat şi controlat separatiştii proruşi din estul Ucrainei drept ficţiune şi "minciuni flagrante".

În acest caz, ce a durat aproape şapte ani, Kievul a acuzat Rusia că echipează şi finanţează forţele proruse, inclusiv rebelii care au doborât MH17 în iulie 2014, omorându-i pe toţi cei 298 de pasageri şi echipajul.

În noiembrie 2022, un tribunal olandez a condamnat în lipsă doi ruşi şi un ucrainean la închisoare pe viaţă pentru rolul lor în dezastru.

În Crimeea, Ucraina a spus că Rusia încearcă să şteargă cultura etnicilor tătari şi a ucrainenilor. Instanţa a respins toate pretenţiile legate de tătari, dar a constatat că Moscova nu a făcut suficient pentru a sprijini educaţia în limba ucraineană.

Hotărârile instanţei sunt definitive şi fără apel, dar ea nu are nicio modalitate de a şi le pune în aplicare, mai notează Reuters.

Vineri, CIJ se va pronunţa într-un alt caz în care Ucraina a acuzat Moscova că a aplicat în mod fals Convenţia din 1948 pentru prevenirea şi pedepsirea crimelor de genocid, pentru a-şi justifica invazia din 24 februarie 2022.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Ady Ivaşcu)