Liderii statelor Uniunii Europene, care se întrunesc joi la Bruxelles, îşi vor reafirma hotărârea de a furniza ''sprijin militar oportun, predictibil şi durabil'' Ucrainei, indică proiectul concluziilor reuniunii, potrivit Reuters.

''Consiliul European reiterează de asemenea nevoia urgentă de a accelera livrarea de rachete şi muniţii'', arată documentul consultat de agenţia de presă britanică.

Documentul lasă deschisă posibilitatea ca liderii UE să suplimenteze cu 5 miliarde de euro Instrumentul European pentru Pace, care este folosit pentru a gestiona donaţiile de arme pentru Kiev.

Statele membre dezbat de câteva luni care va fi viitorul rol al acestui fond în ajutorul militar pentru Ucraina, Germania sugerând că în prezent eforturile ar trebui să se concentreze pe ajutorul bilateral de la ţările UE luate individual.

Agenda summitului va fi dominată de eforturile pentru ajungerea la un acord între statele UE asupra unui pachet de asistenţă financiară în valoare de 50 de miliarde de euro pe patru ani pentru Ucraina, care a fost blocat în decembrie de veto-ul exprimat de Ungaria.

Liderii statelor UE i-au cerut constant Rusiei să înceteze imediat acţiunile militare, să-şi retragă necondiţionat toate forţele şi echipamentele militare din Ucraina şi să respecte deplin integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei.

Ca răspuns la agresiunea militară, Uniunea Europeană a extins masiv sancţiunile împotriva Rusiei, adăugând un număr semnificativ de persoane şi entităţi pe lista sancţiunilor şi adoptând măsuri restrictive fără precedent. Blocul comunitar european a dat dovadă de solidaritate şi i-a oferit Ucrainei sprijin umanitar, politic, financiar şi militar.

La 18 decembrie 2023, Consiliul a adoptat al 12-lea set de măsuri restrictive economice şi individuale având în vedere continuarea războiului de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei.

Reacţia UE după izbucnirea războiului în Ucraina a fost una fără precedent, o componentă esenţială a acestui răspuns fiind decizia unanimă a statelor membre de activare a directivei privind protecţia temporară, prin care beneficiarii obţin nu doar dreptul de şedere legală temporară în ţările membre ce acordă protecţia, ci şi acces la piaţa muncii, la sistemele de educaţie şi sănătate, la asistenţă socială şi locuinţe.

Directiva a fost extinsă automat de două ori cu câte şase luni, până la 4 martie 2024. În 19 octombrie 2023, Consiliul a adoptat o decizie de extindere a protecţiei temporare până în martie 2025, pe aceeaşi bază juridică. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Adriana Matcovschi, editor online: Ada Vîlceanu)