Kremlinul a promis că este decis să facă "totul" pentru a opri bombardamentele ucrainene asupra provinciei ruse Belgorod, învecinată cu Ucraina şi care este ţinta a numeroase atacuri ale armatei ucrainene în urma bombardamentelor ruse asupra unor ţinte din interiorul Ucrainei, un atac ucrainean de acest fel survenind marţi şi în provincia Kursk, de asemenea învecinată cu Ucraina, transmite France Presse.

Potrivit guvernatorului regiunii Kursk, o femeie a fost ucisă de schijele unui obuz ucrainean lansat asupra unui sat din apropierea graniţei. De asemenea, două drone ucrainene au lovit în aceeaşi regiune o instalaţie petrolieră, provocând un incendiu şi trei răniţi.

Comentând la Moscova asupra operaţiunilor militare din Ucraina, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a spus la o reuniune cu ofiţerii superiori din armata rusă că aceasta a preluat din nou "iniţiativa strategică pe toată linia frontului", în pofida lipsei unor câştiguri teritoriale majore după eşecul contraofensivei ucrainene.

"Gruparea de trupe ruse reduce metodic potenţialul de luptă al Forţelor Armate ale Ucrainei. Anul trecut inamicul a pierdut peste 215.000 de oameni şi 28.000 de unităţi de armament", a susţinut ministrul rus. El a spus despre politicienii de la Kiev că, la insistenţele "patronilor lor occidentali", trimit soldaţii la moarte şi caută în orice mod să completeze rândurile armatei ucrainene. "În pofida epuizării resurselor umane ale formaţiunilor ucrainene şi lipsei de rezultate pe câmpul de luptă, Statele Unite încearcă cu sânge rege să-şi realizeze ambiţiile de leadership mondial cu preţul vieţilor ucrainene", a acuzat ministrul rus.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a acuzat Kievul la briefingul său de presă zilnic că atacă deliberat populaţia civilă cu armele furnizate de Occident, amintind de atacul din 30 decembrie care a ucis 25 de persoane şi a rănit alte peste o sută în capitala regională a provinciei ruse Belgorod.

"Armata noastră va face tot ce-i stă în putere pentru ca, mai întâi, să reducă la minimum riscul, iar apoi să-l elimine complet", a mai spus Peskov, referindu-se la bombardamentele ucrainene din regiunile de graniţă, intensificate odată cu multiplicarea şi creşterea în intensitate a atacurilor ruseşti cu drone şi rachete asupra unor ţinte din diverse părţi ale Ucrainei.

După eşecul contraofensivei ucrainene, tonul a devenit mai optimist la Moscova, în pofida pierderilor importante de pe front, estimate de SUA la circa 315.000 de soldaţi ruşi morţi sau răniţi. Armata rusă a revenit în ofensivă în toamna anului trecut, mai ales în jurul oraşului Avdiivka în regiunea Doneţk, dar înaintările sale au fost minore şi Kievul susţine că provoacă pierderi grele inamicului.

Prin urmare, linia frontului rămâne aproximativ neschimbată din toamna anului 2022, când Ucraina a recuperat într-o contraofensivă cea mai mare parte din provincia nord-estică Harkov, iar ameninţarea unei alte contraofensive în sud a determinat trupele ruse să se retragă peste Nipru din partea de nord a provinciei Herson.

Ucraina are în prezent o dezbatere internă intensă asupra unui nou val de mobilizare pentru a înlocui pierderile de pe front şi unii veterani epuizaţi după aproape doi ani de război. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat luna trecută că armata, care a suferit mari pierderi şi greu mai găseşte voluntari, a propus mobilizarea a încă 450.000-500.000 de soldaţi pentru a putea face faţă celor circa 600.000 de soldaţi ruşi desfăşuraţi în teritoriile ucrainene ocupate. Fostul ministru ucrainean de interne şi fost procuror general, Iuri Luţenko, a apreciat săptămâna aceasta că guvernul de la Kiev ar trebui să dezvăluie populaţiei pierderile umane suferite de armata ucraineană, chiar dacă aceasta ar provoca un "şoc". AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Simona Aruştei)