Canalul Bâstroe a fost anul acesta în centrul unei dispute între România şi Ucraina, după ce partea ucraineană a efectuat o serie de lucrări de dragare pentru a permite tranzitul navelor cu cereale destinate exportului.

La jumătatea lunii iulie 2022, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a anunţat că partea română şi-a dat acordul pentru tranzitul navelor cu cereale din Ucraina pe braţul Chilia şi prin canalul Bâstroe, a şlepurilor şi navelor care pot face acest lucru pe adâncimi mici. La începutul acestui an însă, au apărut primele semnale privind efectuarea de către Ucraina a unor lucrări de dragare şi de adâncire a canalului, care au dus la discuţii intense, atât diplomatice, cât şi de specialitate.

Pe final de an, cu ocazia celei de-a 9-a sesiuni a Reuniunii Părţilor la Convenţia de la Espoo, s-a decis că Ucraina poate continua lucările la canal, cu condiţia respectării tuturor normelor de protecţie a mediului.

***
Ministrul Transporturilor anunţă că a fost informat că au început lucrări de dragare pe canalul Bâstroe

La mijlocul lunii februarie 2023, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat, într-o conferinţă de presă, că există semnale că Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării.

"Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm.(...) Este mai mult o chestiune care ţine de Ministerul Afacerilor Externe şi al Mediului, pentru că vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării.(...) în acest moment noi am considerat necesar să fim proactivi, deşi nu suntem titulari de filă şi aşteptăm într-un final de la cele două ministere puncte de vedere. Cert este că România a fost de acord cu tranzitarea pe Chilia şi pe Bâstroe la adâncimi mai mici a şlepurilor şi a navelor care, pe adâncimi mai mici, pot să facă acest lucru. Mai mult de atât, cred că Ministerul de Externe este cel care va gestiona, pentru că există semnale că în acest moment sunt lucrări de dragare pe Bâstroe", spunea Grindeanu.

O zi mai târziu, ministrul Mediului de la vremea respectivă, Barna Tanczos, declara că ministerul pe care îl conduce va împiedica toate lucrările de pe canalul Bâstroe care pot afecta biodiversitatea şi ecosistemul Deltei Dunării, în condiţiile în care nici legislaţia naţională a României, nici legislaţia ucraineană nu permit desfăşurarea unor lucrări în acea zonă.

"Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are două proceduri de mediu deschise cu partea ucraineană cu privire la investiţii în zona Deltei Dunării. Ambele proceduri se bazează pe legislaţia naţională ucraineană şi pe cea din România, respectiv pe convenţii internaţionale - convenţia ESPOO în mod special. Nici legislaţia naţională a României, nici legislaţia ucraineană nu permit desfăşurarea unor lucrări în acea zonă care să pună în pericol biodiversitatea şi ecosistemele din Delta Dunării", a transmis ministrul Mediului într-o declaraţie video.

În contextul informaţiilor care continuau să apară referitoare la dragarea canalului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) din Tulcea semnala că nu a primit nicio solicitare pentru aprobarea unui proiect care să vizeze adâncirea şenalului navigabil al canalului Bâstroe, din Ucraina.

Directorul executiv al instituţiei, Viorica Bîscă, declara pentru AGERPRES că adâncirea canalului ar presupune un proiect de amploare care ar intra pe o procedură de aprobare transfrontalieră, respectiv evaluarea impactului transfrontalier a iniţiativei asupra habitatelor din rezervaţie.

"Ce putem spune cu siguranţă este că în zona respectivă se află nişte utilaje. Ce activităţi desfăşoară utilajele respective nu putem preciza. Pot desfăşura activităţi de întreţinere, ceea ce nu înseamnă adâncirea canalului, pot desfăşura alte activităţi, dar noi nu am primit nicio solicitare de aprobare a vreunui proiect. O adâncire de canal ar presupune un proiect de amploare care ar intra pe o procedură de aprobare, respectiv de evaluare a impactului transfrontalier", spunea Bîscă.

Reprezentanta ARBDD a afirmat că Ucraina are voie să facă lucrări de întreţinere a canalului, la fel cum în partea românească a Deltei se pot face lucrări de decolmatare, dar a susţinut că adâncirea şenalului navigabil ar afecta debitul Dunării pe partea românească.

Pe fondul acestei dispute iscate, ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, declara, pentru Reuters, că Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe de la Dunăre, pentru a-şi majora exporturile de alimente de la porturile sale fluviale.

"Am notificat oficial partea română în august 2022 că vom efectua operaţiuni de dragare, cum ar fi eliminarea sedimentelor, şi nu am primit comentarii", afirma Vaskov. El a subliniat că la mijlocul anilor '90 canalul avea o adâncime de 6,5 metri, dar în ultimii ani Ucraina nu a efectuat operaţiuni de dragare, ceea ce a avut ca rezultat acumularea de aluviuni.

"Nu vedem nicio problemă - nu este o nouă construcţie, ci o adâncire operaţională", a declarat Vaskov, adăugând că operaţiunile de dragare sunt menite să menţină canalul suficient de adânc pentru a permite nave cu un pescaj de până la 6,5 metri.

***
România cere Ucrainei aprobare pentru a verifica lucrările la canalul Bâstroe

În contextul în care informaţiile legate de adâncirea canalului continuau să apară din diverse surse, premierul Nicolae Ciucă a anunţat, în 20 februarie, că Ministerul Afacerilor Externe îi va transmite ambasadorului Ucrainei în România că autorităţile române solicită aprobare pentru verificarea lucrărilor realizate pe canalul Bâstroe.

"Sunt mai multe instituţii care au atribuţii în a monitoriza şi verifica activitatea de la canalul Bâstroe. Am discutat cu Ministerul de Externe, cu Ministerul Mediului şi cu Ministerul Transporturilor. Fiecare dintre ele au datoria ca, înainte de a iniţia alte demersuri decât cele care au fost făcute public până în acest moment, să verifice, motiv pentru care Ministerul de Externe s-a coordonat cu Ministerul Mediului şi cu Ministerul Transporturilor, a iniţiat notele verbale către Ambasada Ucrainei la Bucureşti, a fost primit un răspuns în care se specifică faptul că au fost executate lucrări de întreţinere şi astăzi la Ministerul de Externe va fi prezent ambasadorul Ucrainei prin care i se va solicita ca în perioada următoare autorităţile române să primească aprobare pentru verificarea lucrărilor. (...) În acest moment, daţi-ne voie să verificăm şi să confirmăm aceste date. Niciuna dintre instituţiile despre care am făcut vorbire nu poate să confirme aceste date până când nu ajungem pe canal să putem să verificăm şi să executăm măsurătorile de adâncime aşa cum au fost ele executate", spunea premierul de atunci.

El a adăugat că "orice excedere" de la lucrări de întreţinere pe canalul Bâstroe va fi clarificată între România şi Ucraina şi că în acest caz va fi sesizată Comisia Europeană.

Astfel, ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Ihor Prokopchuk, a fost invitat, din dispoziţia ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, la sediul MAE, pentru o discuţie cu secretarul de stat pentru Afaceri Strategice, Iulian Fota, context în care partea română a reiterat solicitarea "stopării imediate a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreţinerea căii de navigaţie".

În cadrul discuţiei, partea română a solicitat părţii ucrainene să clarifice cât mai curând diferenţa de poziţionare a Ucrainei între precizările de presă conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreţinere pe canalul navigabil al Dunării, şi respectiv informaţiile publicate la data de 17 februarie de către Ministerul Comunităţilor, Teritoriilor şi Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, în care se arată că pe canalul Bâstroe adâncimile de navigaţie au ajuns la 6,5 metri (de la 3,9 metri cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei), se arăta într-un comunicat al MAE.

Totodată, în cadrul întâlnirii, partea română a solicitat, în regim de urgenţă, acordul părţii ucrainene pentru accesul navelor hidrografice române ale Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos în apele ucrainene ale braţului Chilia în vederea efectuării de măsurători de batimetrie, sedimentare şi de debite pe întreaga albie a braţului Chilia, care formează frontiera dintre România şi Ucraina, pentru a identifica modificările morfologice care au survenit pe braţul Chilia începând cu anul 2005.

***
Partea română primeşte aprobare să înceapă măsurătorile pe braţul Chilia şi canalul Bâstroe

În urma acestor discuţii, ministrul Transporturilor a anunţat că trei nave ale Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos Galaţi aşteaptă acceptul pentru a face măsurători pe canalul Bâstroe.

Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Ihor Prokopchuk, a informat că "este în lucru" cererea României referitoare la efectuarea măsurătorilor şi până la obţinerea acceptului sunt necesare consultări tehnice la nivel de specialişti.

"Au fost o serie de paşi care s-au făcut de ambele părţi în legătură cu activităţile desfăşurate de Ucraina pentru a menţine calea navigabilă. Am stabilit o comunicare oficială între cele două Ministere de Externe. Au fost schimburi de informaţii referitoare la caracterul lucrărilor pe care le-am făcut. Am primit o cerere pentru a măsura lucrările pe care Ucraina le-a desfăşurat, iar această cerere este în lucru. (...) Între timp, este necesar să avem consultări tehnice la nivel de specialişti cu privire la lucrările pe care Ucraina le-a desfăşurat şi sunt foarte încântat să vă spun că aceste consultări vor avea loc mâine", declara ambasadorul.

Câteva zile mai târziu, Ministerul Transporturilor a anunţat că specialiştii români vor putea începe măsurătorile pe braţul Chilia şi canalul Bâstroe din data de 15 martie 2023. Totodată, sursa citată menţiona că s-a stabilit ca punct unic de contact câte un expert al fiecărei părţi, iar aceştia urmează se se întâlnească luni, 6 martie, pentru a stabili detaliile planului de efectuare a măsurătorilor pe braţul Chilia şi pe canalul Bâstroe, care sunt estimate să dureze 10 zile.

De asemenea, în urma unei întâlniri trilaterale ce a avut loc la Ismail, ucrainenii şi-au asumat să înceteze orice tip de dragaj şi au dat asigurări că, în perioada următoare, vor fi întreprinse demersurile necesare pentru a obţine acceptul Forţelor Navale ucrainene pentru ca reprezentanţii părţii române să intre şi să măsoare pe braţul Chilia şi pe canalul Bâstroe. La întâlnirea trilaterală a participat şi o delegaţie a Comisiei Europene.

"La finalul întâlnirii, partea ucraineană şi-a asumat să înceteze orice tip de dragaj (operaţional, de investiţii etc.). Totodată, programul măsurătorilor ce vor fi efectuate de către AFDJ Galaţi pe braţul Chilia şi pe canalul Bâstroe va fi un subiect abordat în cadrul următoarelor întâlniri cu partea ucraineană. Participanţii au convenit că programul trebuie să se deruleze aşa cum s-a stabilit, începând cu data de 15 martie. Partea ucraineană a precizat că, în perioada următoare, vor fi întreprinse demersurile necesare pentru a obţine acceptul Forţelor Navale ucrainene pentru ca reprezentanţii părţii române să intre şi să măsoare pe braţul Chilia şi pe canalul Bâstroe", se arăta într-un comunicat al MTI.

Pe 9 martie, ministrul Mediului, Barna Tanczos, a anunţat că primele măsurători cu privire la debitul Dunării au fost finalizate pe Chilia şi pe secţiunile unde avem acces pe apele teritoriale ale României.

"În ultimele săptămâni, colegii mei de la ANAR şi de la ARBDD n-au stat degeaba şi au făcut primele măsurători, care au fost realizate săptămâna trecută. Au fost finalizate săptămâna trecută şi începute acum două săptămâni cu privire la debitul Dunării, pe Chilia şi pe secţiunile unde avem acces pe apele teritoriale ale României. Unde am putut, am mers până la malul celălalt al Dunării, cu acordul partenerilor şi vecinilor noştri ucraineni. Aceste măsurători confirmă faptul că debitele nu s-au modificat faţă de debitele statistice din ultimii 10-20 de ani în acea zonă. Confirmă de asemenea faptul că pe cele 14 secţiuni transversale nu sunt modificări substanţiale cauzate de dragări, dar trebuie subliniat faptul că aceste măsurători vizează 14 puncte de secţiuni transversale pe o lungime de aproape 100 de km. Pentru a avea o concluzie generală avem nevoie de acordul părţii ucrainene, care a fost promis şi confirmat verbal în această săptămână, la Ministerul Transporturilor, la întâlnirea bilaterală", dădea asigurări Tanczos.

Partea ucraineană a dat un acord parţial pentru începerea măsurătorilor pe braţul Chilia (partea ucraineană), începând din 17 martie. Potrivit ministrului Transporturilor şi Infrastructurii, acordul privea sectorul cuprins între km 22 şi km 116 pe acest braţ al Dunării, iar măsurătorile urmau să se desfăşoare doar pe timpul zilei.

"În discuţiile anterioare cu oficialităţile ucrainene, am solicitat ca măsurătorile pe braţul Chilia să înceapă de la km 11. Insistăm ca flota de nave specializate a României să primească acces şi pe celelalte sectoare ale braţului Chilia (între km 11 şi km 22), dar şi pe canalul Bâstroe. În condiţiile în care inclusiv reprezentanţii Comisiei Europene au susţinut solicitările României, consider că este în interesul ambelor ţări să fie lămurită problema dragajelor efectuate de Ucraina pe întregul braţ Chilia şi pe canalul Bâstroe", scria Grindeanu pe Facebook.

Totodată, ministrul anunţa, câteva zile mai târziu, că partea ucraineană a propus României să realizeze propriile măsurători în ceea ce priveşte adâncimea canalului Bâstroe, acţiune la care să fie desemnat un expert român.

Luna următoare, Grindeanu semnala că Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a transmis, pe 18 aprilie, Ministerului Afacerilor Externe solicitarea de a discuta pe canalele diplomatice cu autorităţile din Ucraina să ne transfere datele măsurătorilor efectuate de experţii ucraineni pe Bâstroe.

"Suntem în situaţia următoare: pe 18 aprilie, noi am transmis Ministerului român de Externe solicitarea de a discuta pe canalele diplomatice cu autorităţile ucrainene despre transferul datelor măsurătorilor efectuate de experţii ucraineni către noi. Deci, noi am solicitat către MAE să transmită mai departe, pe canale diplomatice, această solicitare către ucraineni. Suntem în situaţia în care aşteptăm din partea MAE un răspuns, care, probabil, la rândul său, aşteaptă un răspuns din partea ucrainenilor", a spus ministrul.

Grindeanu a precizat că, în momentul în care vor fi primite aceste date, ele vor fi trimise altor structuri ale statului român, cum ar fi Ministerul Mediului, pentru a fi prezentate nişte concluzii. De asemenea, şeful de la Transporturi a adăugat că nu are nimic împotrivă ca interpretarea datelor de pe sectorul românesc să ajungă la ucraineni.

***
Preşedintele Iohannis anunţă că pe canalul Bâstroe s-au făcut lucrări de întreţinere, nu de adâncire

La finele lunii iunie, preşedintele Klaus Iohannis declara că pe canalul Bâstroe s-au făcut lucrări de întreţinere, nu de adâncire, arătând că altfel de lucrări decât cele de întreţinere nu se pot face fără să fie cooptate entităţile internaţionale care se ocupă de protejarea Deltei Dunării şi fără România.

"Există de mult intenţia ucraineană de a folosi într-un mod rezonabil canalul Bâstroe pentru a ieşi la Marea Neagră. Dacă se vor face lucrări sau nu, rămâne de văzut. Până acum, totul a fost un mit, nu s-au făcut lucrări de adâncire, ultimele măsurări au arătat că s-au făcut lucrări de întreţinere. Dacă se vor face alte lucrări decât de întreţinere, care sunt absolut în regulă, acestea nu se pot face fără să fie cooptate entităţile internaţionale care se ocupă de protejarea Deltei Dunării şi fără România. Deci nu cred că există aici o discuţie şi, cel puţin, discuţia care a fost s-a dovedit a fi contraproductivă. Însă, este adevărat, ucrainenii vor să existe un trafic mai intens pe Dunăre şi aici noi putem, în continuare, să mai facem câteva îmbunătăţiri şi instituţionale, dar şi în felul în care se navighează pe Sulina pentru a-i ajuta", spunea şeful statului înainte de reuniunea Consiliului European.

****
Ministerul Mediului anunţă decizia Espoo privind înlăturarea avertismentului dat Ucrainei

În 17 decembrie, Ministerul Mediului a anunţat printr-un comunicat că, la a 9-a sesiune a Reuniunii Părţilor la Convenţia de la Espoo, desfăşurată la Geneva în perioada 12-15 decembrie 2023, s-a luat decizia de a propune Comitetului de Implementare a Convenţiei, care se va reuni în februarie 2024, înlăturarea avertismentului adresat Ucrainei în 2008 pentru lucrările la canalul navigabil Bâstroe, sub condiţia ca autorităţile ucrainene să demonstreze conformitatea proiectului cu prevederile Convenţiei.

"Această decizie vine în urma respectării paşilor procedurali prevăzuţi de Convenţia de la Espoo şi Acordul bilateral dintre guvernele României şi Ucrainei, semnat la 18 noiembrie 2022. Delegaţia ucraineană a declarat că au fost întreprinse toate măsurile necesare pentru încetarea proiectului iniţial, al cărui caracter neconform conform Convenţiei de la Espoo a fost constatat repetat. Consultarea publicului şi autorităţilor române a avut loc în vara acestui an, iar în septembrie 2023, reprezentanţii celor două ţări s-au întâlnit pentru clarificarea întrebărilor adresate în cursul acestor consultări. Autorităţile ucrainene au emis o autorizaţie privind protecţia mediului pentru proiectul Bâstroe, cu condiţia iniţierii unui program de monitorizare a speciilor de interes din Delta Dunării, cum ar fi sturionii, dar şi a ecosistemelor protejate, înainte de începerea oricăror lucrări", se menţiona în comunicat.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, a salutat decizia, afirmând: "Marele pas înainte în ceea ce priveşte problema Bâstroe este că Ucraina a înţeles nu doar că trebuie să respecte toate obligaţiile europene pentru un astfel de proiect, ci şi că poate să facă asta. Mulţumesc omologului meu ucrainean Ruslan Strilets pentru asumarea şi implementarea normelor ce garantează protejarea Deltei Dunării. Continuăm dialogul pentru a sprijini Ucraina, respectând interesele strategice ale României şi normele europene de mediu."AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)