Sălile de clasă şi bibliotecile şcolilor publice din Statele Unite au fost martorele interzicerii a 1.557 de titluri în anul şcolar curent, ca parte a unui val involuţionist din ţară care s-a tradus şi în sentinţe conservatoare care atacă libertăţile civile precum dreptul la avort.

Majoritatea acestor cărţi au fost scrise de femei, persoane de culoare sau membri ai comunităţii LGBTQ+.

Femeie, afro-americană şi "queer", americanca DeShanna Neal cumulează toate cele trei trăsături. La început a amuzat-o să afle că au vrut să-i interzică povestea despre procesul de tranziţie al fiicei sale transgender, dar după uimirea iniţială a venit tristeţea: "De fiecare dată când încearcă să interzică cărţile este ca şi cum ar încerca să şteargă experienţele trăite", spune ea pentru EFE.

Când a povestit în "My Rainbow '' despre cum i-a cusut o perucă de culoarea curcubeului fiicei ei cea mare, Trinity, nu şi-a imaginat că acea istorie ar putea intra pe listele tot mai populare de cărţi interzise în SUA.

Statul Florida, al guvernatorului Ron DeSantis, care speră să obţină statutul de candidat la preşedinţie din partea Partidului Republican, se află în fruntea statelor cu cea mai mare cenzură, iar temele rasiale şi referitoare la comunitatea LGBTQ+ sunt principala ţintă, notează EFE.

Şcolile, transformate în câmp de luptă

Potrivit raportului "America's Censored Classrooms 2023" al organizaţiei nonprofit Pen America, anul acesta legislaturile statale au introdus 110 proiecte de lege considerate "ordine educaţionale restrictive", iar zece au devenit legi care încearcă să restricţioneze educaţia pe teme precum rasa, genul, istoria americană şi identităţile LGBTQ+.

Pentru Jeremy Young, directorul programului Freedom to Learn, de la Pen America, în 2023 situaţia s-a înrăutăţit, cu "strategii noi şi mai insidioase pentru a reduce la tăcere educatorii".

În aprilie, Florida a aprobat extinderea controversatei legi "Nu spuneţi gay" la toate clasele şcolare, care interzice să se vorbească în clasă despre orientarea sexuală şi identitatea de gen.

Tot în acest stat sudic, anul acesta a fost aprobată una dintre cele "cele mai terifiante" legi, spune Young, aşa-numita SB266, care extinde puterea guvernului asupra aproape tuturor aspectelor managementului universitar. Aceasta înseamnă că centrele nu sunt "medii ale libertăţii intelectuale, ci mai degrabă focare de autoritarism şi frică", crede el.

Justiţia ca armă

Instanţele, atât cele locale, cât şi Curtea Supremă a SUA, cu o majoritate conservatoare, au contribuit la declinul drepturilor individuale, consideră EFE.

Potrivit Centrului pentru Progresul American, Curtea Supremă a emis mai multe decizii în acest an care "ar putea eroda drepturile menţinute timp îndelungat" şi "ar putea cauza prejudicii de durată" democraţiei.

Printre acestea, sfârşitul ''discriminării pozitive'' în procesele de admitere la universitate, care până acum a favorizat minorităţile rasiale.

Laura Rodriguez, vicepreşedinta pentru afaceri guvernamentale a acestei organizaţii, a declarat pentru EFE că trebuie menţinută vigilenţa, deoarece "ţara a fost concepută pentru a avea trei puteri, iar sistemul judiciar este folosit pentru a încerca să le ocolească pe celelalte două".

Argumentele contestatarilor ''discriminării pozitive"

Contestatarii aşa-numitei discriminări pozitive, cunoscută şi sub denumirea de ''acţiune afirmativă'', spun că rasa nu poate fi luată în calcul la admiterile în universităţile americane, considerând că o astfel de abordare ascunde de fapt un "rasism inversat".

De altfel, subiectul discriminării pozitive este unul dintre cele mai controversate din sistemul de învăţământ american. Politicile pe această temă au început să fie aplicate în anii '60 ai secolului trecut şi au fost văzute drept măsuri pentru a spori diversitatea în universităţile americane.

La sfârşitul lunii iunie, într-o decizie istorică, cei şase judecători conservatori ai Curţii Supreme a SUA au decis, împotriva opiniei a trei progresişti, că procedurile de admitere în campusuri bazate pe culoarea pielii sau originea etnică a candidaţilor sunt neconstituţionale.

Multe universităţi "au concluzionat, în mod greşit, că la baza identităţii unei persoane nu stau testele sale, competenţele pe care le-a dobândit sau lecţiile pe care le-a învăţat, ci culoarea pielii. Istoria noastră constituţională nu tolerează acest lucru", a scris magistratul John Roberts, şeful Curţii Supreme de Justiţie a SUA, în numele majorităţii.

Erodarea dreptului la avort continuă

După ce Curtea Supremă a eliminat în 2022 protecţia federală a dreptului la avort şi au apărut zeci de legi care să le ia femeilor acest drept, au continuat să se facă paşi în această direcţie şi în 2023, iar în prezent există restricţii în 21 de state, inclusiv o interdicţie totală a dreptului la întrerupere de sarcină.

Purtătorul de cuvânt al Planned Parenthood, Ianthe Metzger, a declarat pentru EFE că "legiuitorii s-au simţit foarte încurajaţi de decizia Curţii Supreme de anul trecut şi lucrează pentru a vota mai multe interdicţii".

Ei vor să treacă apoi la controlul medicamentelor şi, de asemenea, să interzică femeilor să călătorească în alte state pentru a face un avort, aşa cum se întâmplă astăzi, detaliază el.

Însă o mişcare de rezistenţă a apărut şi în acest an, care s-a făcut simţită la urne în state precum Ohio, unde alegătorii au spus da pentru protejarea dreptului la avort în Constituţia statului lor.

Anul rezistenţei

La Planned Parenthood o numesc "rezistenţa". În 2023, au fost adoptate 35 de proiecte de lege privind dreptul la avort.

Foto: : (c) Lucas Jackson/REUTERS

În opinia lui Young, şi în sistemul de educaţie observăm o "opoziţie tot mai mare". De exemplu, în Ohio "a existat o mobilizare amplă a profesorilor, a liderilor universitari şi a cetăţenilor" împotriva încercării de a adopta o lege a educaţiei care a fost în cele din urmă respinsă.

DeShanna are aceeaşi părere pozitivă şi aceeaşi dorinţă de a lupta.

Pe lângă faptul că este afro-americană, femeie şi queer, este legiuitoare în Delaware şi în urmă cu câteva luni a introdus un proiect de lege în Camera Reprezentanţilor care, în cazul în care va fi adoptat, îi va proteja pe cei care primesc tratamente de afirmare a genului, precum şi pe medicii care le oferă. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)