Cătălin Sprinceană, ales preşedinte al Federaţiei Române de Ciclism pe 28 aprilie, a declarat pentru AGERPRES că 2023 a fost un an neaşteptat de bun, cu multe rezultate bune şi calificări virtuale la Jocurile Olimpice, chiar dacă a fost umbrit de anularea Turului României.

''A fost un an bun, chiar neaşteptat de bun, deşi l-am început cu scepticism, pentru că au fost alegeri la finalul lunii aprilie şi cel puţin noi a trebuit să preluăm federaţia asta dintr-un punct în care nu ştiam nimic, nu aveam informaţii. Aşa că a trebuit să muncim foarte mult în prima parte a sezonului să putem să recuperăm şi să punem trenul pe şine. A fost o perioadă de aproximativ trei luni de zile în care activităţile FRC, mai puţin cele de bază, cele vitale, au fost blocate, inclusiv calendarul echipelor naţionale'', a declarat Sprinceană.

''Dacă stau să mă gândesc la numărul de rezultate bune în plan internaţional al echipei naţionale, la numărul de competiţii naţionale din calendarul FRC, competiţii care în speţă au însemnat cupe şi campionate naţionale, am avut un calendar bogat şi intern şi internaţional şi rezultate pe măsură peste tot. Fără doar şi poate cele două titluri de campion european cred că sunt cele mai importante realizări ale anului şi mai mult decât atât, unele dintre cele mai importante realizări ale ciclismului românesc vreodată. Vorbim despre Jocurile Europene de mountain bike din Polonia, câştigate de Vlad Dascălu, şi de Ede Molnar, câştigător al Campionatului European de mountain bike eliminator în Turcia, la Sakarya. Un rezultat la care, sincer, ne aşteptam, pentru că anul trecut acelaşi Ede Molnar s-a întors acasă de la acest Campionat European cu o medalie de bronz. În afară de aceste rezultate fabuloase pentru ciclism au fost şi alte reuşite în plan internaţional. Ne putem mândri cu mai multe medalii balcanice şi cred că, fără modestie, putem spune că suntem cea mai puternică ţară din Balcani în ciclism'', a mai spus preşedintele Cătălin Sprinceană.

Alte rezultate demne de amintit sunt cele de la Campionatele Balcanice de şosea din Grecia, unde Manuela Mureşan a cucerit două medalii de aur la fond şi contratimp individual la categorie Elite. La categoria juniori, în cursa de fond, Andrei Cărbunărea şi Luca Câmpean au cucerit medaliile de aur şi de argint, după o evadare reuşită de 104 km din cei 124 ai traseului.

Federaţia Română de Ciclism a reuşit în acest an să organizeze şi o serii de competiţii internaţionale, cum au fost Campionatele Balcanice de downhill la Poiana Braşov respectiv de mountain bike la Câmpulung Muscel, iar în 2024 va găzdui Campionatele Europene de mountain bike şi prima ediţie a Campionatului Balcanic de ciclocros.

Aceste competiţii şi medaliile cucerite au avut un impact direct asupra vizibilităţii FRC în mass media, a punctat Sprinceană: ''Am fost mai multe luni în topurile federaţiilor vizibile, conform unor sondaje de piaţă. A fost de asemenea un semn îmbucurător pentru noi, la un moment am ajuns chiar pe locul patru în luna iulie, de exemplu, după care am tot oscilat între locurile 4 şi 5. Este un semn îmbucurător că ciclismul este este un sport vizibil şi este un sport demn de atenţia publicului şi a mass mediei.

Revenind la găzduirea Europenele de mountain bike din 2024 la Cheile Grădiştei, preşedintele FRC a dorit să amintească că este un demers mai vechi la care au contribuit mai multe echipe din conducerea federaţiei: ''Este o altă reuşită faptul că am reuşit să aducem competiţia în România. Dar, sigur, eforturile nu aparţin doar actualei conduceri, nu vreau să-mi asum merite care îmi aparţin. Este un lucru de echipă început în realitate în 2017, atunci când ni s-a înfiripat o idee, eu atunci eram vicepreşedinte in mandatul lui Eduard Novak şi de acolo ea a fost explorată şi exploatată. În 2022, în România a venit ca să inspecteze terenul preşedintele Uniunii Cicliste Europene, Enrico Della Casa, care a fost încântat şi România s-a ales cu o promisiune în acel an. Acum, în timpul mandatului meu, l-am am contactat pe Della Casa, care recunosc că era puţin sceptic după perioada de blocaj şi alegeri, după ce s-a întâmplat la noi în vară. L-am convins. A venit în România pentru a doua oară, am fost împreună la Cheile Grădiştei, am purtat o discuţie împreună şi cu colectivul tehnic şi am bătut palma, bineînţeles şi ca urmare a obţinerii avizului autorizaţiei prealabile din partea Agenţiei Naţionale pentru Sport, pentru că este primul pas acest sens. Ulterior am semnat acest contract cu UEC''.

Costurile organizării acestui Campionat European, prevăzut între 8 şi 12 mai, la Cheile Grădiştei, se ridică la circa 300.000 de euro, dar cea mai mare parte a bugetului o reprezintă taxa de organizare (200.000 de euro).

''Momentan încă facem calcule, încă lucrăm la buget, recunosc că totul este sub presiune, dar noi ne descurcăm şi lucrăm sub presiune. Avem foarte scurt timp pentru un campionat european, dar sunt încrezător că vom avea un campionat de calitate. Am avut o taxă suportată de ANS din bugetul din acest an, de 200.000 de euro. Această taxă nu reprezintă doar dreptul de a organiza competiţia, aici sunt prinse trei emisiuni ale Eurosport, biroul de acreditări, premiile pentru participanţi. Adică sunt practic o serie de cheltuieli pe care Uniunea Ciclistă Europeană le are şi noi cumva le plătim. În general, cred că undeva la 300.000 de euro vor fi toate cheltuielile. Suntem încă în perioada de calificări la JO 2024, pentru toată lumea va fi un eveniment cu importanţă dublă, pentru toate ţările care vor vor fi prezente la start, nu numai pentru acele medalii şi tricouri frumoase de campion european, ci şi pentru punctele acumulate'', a precizat Cătălin Sprinceană.

Tot anul viitor, la Vatra Dornei, FRC va organiza prima ediţie a Campionatului Balcanic de ciclocros (20 ianuarie).

Federaţia Română de Ciclism a ratat, pe de altă parte, organizarea ediţiei 2023 a Turului României din cauza unor probleme bugetare.

''Cea mai mare provocare a anului a fost, din păcate, anularea Turului României şi încercarea de a găsi soluţii pentru 2024. Dar a fost, pe de altă parte, şi un proces util de învăţare pentru noi ca echipă. Am făcut tot ce am putut ca să-l salvăm. Nu vorbesc doar în numele federaţiei, vorbesc şi în numele sponsorilor noştri, şi în numele ANS-ului, care a încercat să găsească soluţii până în ultimul moment. A fost o conjunctură economico-politică, să spun aşa la nivel de ţară, probabil şi din cauza contextului în care suntem acum cu războiul din Ucraina'', a explicat preşedintele FR de Ciclism.

În ce priveşte calificările olimpice, Sprinceană a spus că România are asigurate deja două bilete, unul la mountain bike şi unul la Jocurile Paralimpice: ''Chiar dacă nu este informaţie oficială, pentru că linia să trage în luna mai, conform criteriilor, România are un loc din rezultatul lui Vlad (Dascălu) de la Campionatele Mondiale, şi merită menţionat că Vlad a venit pe locul cinci la Mondiale, încă un rezultat fabulos dincolo de ce a făcut la Campionatele Europene, şi cumva prin acest rezultat a calificat România direct, conform criteriilor de calificare, la MTB. Locul îi aparţine lui Vlad, bineînţeles, pentru că el a muncit cel mai mult pentru el, dar o treabă foarte bună au făcut şi ceilalţi membri ai lotului olimpic care au strâns puncte pentru planul B, planul de siguranţă, cu Ede Molnar, Patrick Pescaru şi Roberto Burţa, în primul rând. De asemenea, Theo Matican a făcut o treabă fantastică şi a asigurat un loc la Paralimpiadă. Acum suntem la limită cu încă două locuri, deci avem şanse să mai prindem încă două locuri. Încă un loc la Jocurile Paralimpice şi unul la pistă. Daniel Crista este pe loc eligibil acum, pe ultimul loc eligibil în calificări, şi sperăm să rămână acolo''.

România nu va avea însă niciun reprezentant în probele de ciclism pe şosea la Paris 2024. ''La şosea, din păcate, la această ediţie a Jocurilor Olimpice nu vom putea participa. Sperăm ca generaţia de rutieri care vine din spate şi care a demonstrat deja, vorbeam mai devreme de cei doi juniori care au făcut o treabă grozavă la Balcaniadă, sperăm să califice ţara la următoarea Olimpiadă, de la Los Angeles'', a menţionat Sprinceană.

În privinţa obiectivelor pe 2024, şeful ciclismului îşi doreşte în special calificarea a încă doi sportivi la Jocurile Olimpice şi Paralimpice şi un podium pentru Vlad Dascălu: ''Îmi doresc din suflet să avem patru calificări la Jocurile Olimpice şi Jocurile Paralimpice. La Paris, Vlad Dascălu are şanse foarte bune să prindă un podium olimpic, dacă ne gândim că la Jocurile Olimpice de la Tokyo a sosit la 15 secunde de locul trei, de medalia de bronz, dacă ne gândim la rezultatele din 2023 şi la faptul că totuşi a avut un drum constant. Dar, tot sper să spargă gheaţa Vlad şi să-şi ia primul tricou de campion mondial la seniori la Elite, după Olimpiadă. Cred că şi Ede Molnar are şanse la acest tricou de campion mondial la Eliminator. Pe termen lung, trebuie să încercăm să investim în tineri, în copii, eu mi-aş dori un program în şcoli, un program care să facă cumva copiii să să îndrăgostească de ciclism şi să-l practice, fie ca performanţă, fie ca mod de viaţă. Aş adăuga că am avut în jur de 40 de etape de Cupa României la toate disciplinele şi Cupa României la copii, la MTB şi la şosea a prins foarte bine. Vorbim despre peste 100 de copii care participă recurent la la la aceste evenimente naţionale''.

Dacă Vlad Dascălu este performerul anului la FR de Ciclism, pe plan naţional Cătălin Sprinceană a indicat performanţele reuşite la canotaj: ''Canotajul e pe locul întâi, rezultatele şi modul în care şi-a câştigat locurile la JO cu un număr atât de mare de sportivi cred că vorbeşte de la sine. Dar cred că merită aplauze şi înotul, cu cele două medalii de bronz cucerite de înotătorii David Popovici şi Andrei Ungur la Europenele în bazin scurt''.

Cătălin Alexandru Sprinceană a fost ales pe 28 aprilie în funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de Ciclism, în cadrul cadrul Adunării Generale Extraordinare de Alegeri desfăşurate la sediul Ministerului Sportului.

Ciclistul Vlad Dascălu a adus României prima medalie de aur la Jocurile Europene de la Cracovia - Malopolska (Polonia), în cursa de mountain bike şi s-a clasat pe locul al cincilea în proba de cross-country olimpic, în concursul de mountain bike din cadrul Campionatelor Mondiale de ciclism de la Glasgow.

Ede Karoly Molnar a cucerit medalia de aur la Europenele de Cross-country Eliminator, la Sakarya, în Turcia, şi a ocupat locul zece la Mondialul desfăşurat în Indonezia,

Vlad Dascălu a fost al 11-lea, cu 916 puncte, în ierarhia finală a Cupei Mondiale de mountain bike, cu două clasări pe podium (locul 3) în etapele din Franţa şi Italia.

Rutierul britanic Mark Donovan (Q36.5 Pro Cycling Team) a câştigat ediţia 2023 a Turului ciclist al Sibiului. Cristian Răileanu, component al naţionalei României, a fost cel mai bine clasat român, pe 20.

Ciclistul român Daniel Crista s-a clasat pe locul 14 în proba de scratch, la Campionatele Mondiale de velodrom de la Glasgow. Sportivul român Theodor Matican s-a clasat pe locul 11 în proba de contratimp pe şosea T2, miercuri, la Campionatele Mondiale de paraciclism de la Glasgow.

Rutierul român Eduard-Michael Grosu (HRE Mazowsze Serce Polski) s-a clasat pe locul secund în cursa ciclistă Belgrad - Banja Luka.

La Campionatele Balcanice de MTB, de la Câmpulung Muscel, România a câştigat şase medalii de aur, trei de argint şi cinci de bronz.

La Campionatul Balcanice de pistă, ce au avut loc în Plovdiv, Bulgaria, tricolorii au cucerit 13 medalii, dintre care trei de aur.

La Campionatul Balcanic de Downhill de la Poiana Braşov, România a cucerit trei medalii, dintre care una de aur, la categoria Elite.
AGERPRES/(AS/autor: Teodor Ciobanu, editor: Mihai Ţenea, editor online: Irina Giurgiu)