Evoluţiile din Orientul Mijlociu, sprijinul pentru aderarea la Uniunea Europeană a Moldovei şi Ucrainei şi primirea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen au constituit constantele discursului Custodele Coroanei, Margareta, la Seara Regală dedicată Corpului Diplomatic, desfăşurată în Sala Tronului de la Palatul Regal.
 

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

"Mulţi dintre dumneavoastră reprezentaţi naţiuni din afara continentului european, cu propriile preocupări şi provocări. Şi urmărim cu toţii cu îngrijorare şi tristeţe evoluţiile tragice din Orientul Mijlociu. Aceste evenimente afectează profund România, nu doar pentru că securitatea Orientului Mijlociu este şi securitatea Europei, ci şi pentru că ţara mea are legături istorice şi emoţionale profunde cu această regiune. Sute de mii de israelieni afectaţi de actualele lupte îşi au rădăcinile familiale în România. Iar sute de cetăţeni români s-au trezit prinşi în războiul din Gaza", a subliniat MS Margareta.

Războiul din Ucraina a figurat, de asemenea, printre preocupările Casei Regale, evidenţiate de Custodele Coroanei.

"Aceste tragedii nu sunt cu siguranţă mai puţin semnificative decât cele din Europa. Cu toate acestea, sper că veţi înţelege dacă vă voi îndrepta atenţia asupra situaţiei precare din regiunea noastră. Niciodată nu am fost de acord cu cei care susţin că războiul din Ucraina este o chestiune limitată care priveşte doar o singură ţară. Naţiunile noastre sprijină eforturile de autoapărare ale Ucrainei, astăzi, nu numai pentru că acest lucru este corect din punct de vedere moral şi justificat din punct de vedere juridic, ci şi pentru că ştim că o victorie a Ucrainei este esenţială pentru securitatea întregului nostru continent. Iar Finlanda şi Suedia au decis să se alăture NATO pentru că au înţeles că ceea ce se întâmplă în Ucraina răstoarnă toate ipotezele noastre anterioare cu privire la aranjamentele europene de apărare", a arătat Custodele Coroanei.

Legătura dintre războiul din Ucraina şi situaţia Moldovei este evidentă pentru toată lumea şi continuă, a accentuat MS Margareta.
 

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

"Cu toate acestea, cu mult înainte ca tancurile ruseşti să încalce suveranitatea Ucrainei, Moldova vulnerabilă era deja supusă la tipul de agresiune şi strategii care au devenit ulterior şi soarta Ucrainei. Moldova a supravieţuit, dar a rămas relativ săracă şi foarte vulnerabilă. Şi tocmai când a ales un lider pro-occidental şi un guvern hotărât să elimine corupţia şi să consolideze instituţiile democratice, invazia Ucrainei a plasat Moldova într-o situaţie extrem de periculoasă", a spus MS Margareta.

Ea a subliniat că "trebuie neapărat să combatem aerul de deznădejde care ameninţă să ne paralizeze gândirea cu privire la acordurile de securitate europeană în acest moment".

"Şi putem face acest lucru concentrându-ne asupra a trei abordări interdependente. Da, războiul din Ucraina nu dă semne că se va sfârşi. Şi, da, speranţele noastre de la începutul acestei veri că valul războiului se întorcea în direcţia Ucrainei nu s-au dovedit a fi cele aşteptate. Dar să nu uităm niciodată curajul şi reuşita Ucrainei de a continua să ţină piept agresorului. Ar trebui să rămânem alături de Ucraina atâta timp cât vor dori, deoarece alternativele sunt pur şi simplu prea îngrozitoare pentru a fi contemplate. În al doilea rând, încercările Rusiei de a destabiliza Moldova vor continua să crească, aproape invers proporţional cu luptele din Ucraina. Asigurarea faptului că Moldova rămâne ferm angajată în politica sa de integrare europeană este o parte inseparabilă de asigurarea faptului că Ucraina prevalează în apărarea sa; cele două sunt feţe ale aceleiaşi monede. Şi, în cele din urmă, trebuie să ne amintim că, în paralel cu respingerea agresiunii ruseşti, singura modalitate de a asigura stabilitatea şi prosperitatea este de a continua integrarea Ucrainei şi a Moldovei şi - la momentul potrivit, şi a Georgiei - în Uniunea Europeană şi în orice altă structură europeană de securitate sau de cooperare. Dacă aceste structuri sunt bune pentru noi, ele sunt potrivite şi pentru ei; este atât de simplu", a îndemnat MS Margareta.

Majestatea Sa a reafirmat sprijinul pentru integrarea Republicii Moldova şi Ucrainei în structurile de securitate ale continentului.
 

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

"În acest an, am trecut de la o simplă discuţie teoretică despre integrarea Ucrainei şi a Republicii Moldova la punerea efectivă a bazelor acestei integrări. Diferenţele care existau anterior între Kiev şi Bucureşti, multe dintre ele inventate de despoţii comunişti din Uniunea Sovietică, au fost eliminate. Şi, deşi este clar că integrarea Ucrainei şi a Republicii Moldova va fi costisitoare şi complicată, majoritatea factorilor de decizie din majoritatea capitalelor europene au acceptat că alternativele vor fi probabil şi mai costisitoare. Aşadar, suntem pe drumul cel bun. (...) Da, decalajul de bogăţie dintre Moldova şi UE rămâne mare. Şi, într-adevăr, există probleme grave de guvernanţă în ţară. Dar, în acelaşi timp, moldovenii sunt probabil unul dintre cei mai înfocaţi susţinători ai Europei. Iar populaţia este de o mărime modestă, astfel încât procesul de integrare şi preţul care trebuie plătit pentru aceasta rămân modeste. Oricând războiul din Ucraina se va încheia, Ucraina va avea nevoie de garanţii de securitate şi de fonduri uriaşe pentru reconstrucţie economică şi niciuna dintre acestea nu va produce rezultatele necesare dacă Moldova nu este inclusă în ecuaţie", a adăugat MS Margareta.

Ea a accentuat că obiectivul pe care şi l-a asumat, cu sprijinul atât al Guvernului României, cât şi al Guvernului Republicii Moldova, este acela de a se asigura "că Republica Moldova nu este consumată de tragedia care afectează acum Ucraina, că guvernul său reformator este sprijinit în atingerea obiectivului său şi că poporului moldovean i se permite să îşi decidă propriul viitor, în loc să fie determinat de alţii".

Custodele Coroanei şi-a exprimat speranţa că "dezbaterea îndelungată privind includerea României şi Bulgariei în Schengen va fi rezolvată", pentru că "nu există nicio justificare obiectivă pentru continuarea acestei discuţii".

"Într-adevăr, controlul frontierelor şi chestiunile legate de imigraţie se numără printre cele mai presante provocări actuale ale Europei. Cu toate acestea, este nevoie de o cooperare adecvată între toate statele membre ale UE, mai degrabă decât de o mare ostentaţie din motive de politică internă. O logică similară se aplică şi în cazul NATO: trebuie să contribuim cu toţii mai mult şi să muncim mai mult pentru continuarea coeziunii şi a transformării operaţionale a alianţei noastre. Trebuie să fim capabili să demonstrăm în mod convingător aliaţilor noştri de peste Atlantic, care rămân cruciali pentru apărarea noastră, că suntem cu adevărat uniţi. Ştiu că avem multe alte priorităţi în faţa noastră astăzi şi toate necesită atenţia noastră. Cu toate acestea, cu riscul de a spune ceva evident, de obicei nu noi alegem crizele, ci crizele ne aleg pe noi. Haideţi să anticipăm, măcar o dată, următoarea criză. Făcând tot posibilul pentru a ne asigura că Ucraina continuă să reziste agresiunii şi că Moldova rămâne întreagă şi liberă", a încheiat Majestatea Sa Margareta.

Ambasadorul Libanului la Bucureşti, Rana Mokaddem, Decan al Corpului Diplomatic acreditat în România, a prezentat Familiei Regale "cele mai calde urări de bunăstare şi fericire".
 

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Menţionând că "am fost loviţi de primul război dezastruos din Europa în 2022 şi apoi de cel de-al doilea război cu dezastre din Orientul Mijlociu anul acesta", care a generat "suferinţe imense pentru mii de vieţi umane, civili nevinovaţi, inclusiv femei şi copii şi dezastre uriaşe de infrastructură", diplomatul libanez a făcut un apel la "revenirea la diplomaţie, la dreptul internaţional, la justiţie".

Rana Mokaddem şi-a exprimat speranţa ca România, care "are multe de oferit (...) ca punte între Est şi Vest" să adere la Spaţiul Schengen, afirmând că îşi doreşte ca acest lucru să se întâmple "foarte curând".

La eveniment au luat parte, alături de ambasadori şi diplomaţi acreditaţi în România, ASR Principele Radu, Principesa Sofia, precum şi reprezentanţi ai Parlamentului României, ai Administraţiei Prezidenţiale, ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai Ministerului Apărării Naţionale.
 

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Serile Regale în onoarea Corpului Diplomatic au început în anul 1866, în primul an de domnie al Principelui Suveran Carol I. Din acel an, în preajma fiecărui An Nou, Regii Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea şi Mihai I au păstrat neîntrerupt tradiţia onorării legăturilor diplomatice dintre România şi ţările lumii.

După o întrerupere de cinci decenii, Regele Mihai I a reluat tradiţia Serilor Regale anuale ale Corpului Diplomatic în decembrie 1997, la Bucureşti.
 

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Custodele Coroanei a găzduit personal aceste evenimente, neîntrerupt, începând din anul 2009. Serile au avut loc la Palatul Elisabeta, în Holul de Onoare al Castelului Peleş şi, din anul 2016, în Sala Tronului din Palatul Regal. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea) 

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO