Senatul şi-a ales în 2023 un nou preşedinte, pe liderul liberalilor Nicolae Ciucă, a adoptat în calitate de for legislativ decizional sau de primă Cameră sesizată numeroase iniţiative legislative, ordonanţe simple ori de urgenţă emise de Executiv, a audiat, în comisiile de specialitate, propuneri de ambasadori sau a numit/revocat membri în conducerile unor instituţii, a derulat activităţi de diplomaţie parlamentară şi a invitat, în plen, diverşi miniştri pentru a clarifica unele teme.

Printre actele normative importante dezbătute îndelung şi votate în Senat în anul 2023 se numără noile legi ale Educaţiei (rol legislativ decizional), legea pensiilor speciale, legea prevenirii separării copilului de familie, legea prin care a fost eliminat pragul de la care se consideră infracţiune pentru abuz în serviciu şi legea pensiilor (primă Cameră sesizată).

ŞTIRILE ANULUI LA SENAT

*** IANUARIE

În ianuarie, Comisia juridică a Senatului a avut, la Piteşti, cea de a treia şedinţă comună cu Comisia juridică a Legislativului de la Chişinău, demers de colaborare a parlamentarilor români de pe ambele maluri ale Prutului pentru a sprijini integrarea în Uniunea Europeană a Republicii Moldova.

"Îngrijorările legate de declanşarea războiului din Ucraina, provocările legate de securitatea regională (...) nu au dispărut, ceea ce pune o sarcină în plus, constantă şi dificilă, pentru toate ţările europene şi în mod special pentru ţările noastre, care sunt în vecinătatea imediată a conflictului. (...) Primirea de către Republica Moldova a statutului de ţară candidată pentru aderarea la UE nu ar fi fost posibilă fără implicarea şi sprijinul României. Suntem profund recunoscători pentru faptul că România este avocatul dedicat şi cel mai activ în procesul de apropiere a Republicii Moldova faţă de Uniunea Europeană", declara preşedintele Comisiei juridice din Parlamentul de la Chişinău, Olesea Stamate.

La cea de a treia şedinţă comună a Comisiilor juridice din Senatul României şi din Parlamentul Republicii Moldova, după cele organizate la Chişinău şi Iaşi, au fost abordate teme precum reforma în domeniul justiţiei, implementarea în plan legislativ a recomandărilor organismelor europene, instrumente legislative privind instruirea magistraţilor, profesiile juridice, educaţia juridică în şcoală, Justiţia - un serviciu public eficient şi predictibil pentru mediul de afaceri.

Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Cristian Niculescu-Ţâgârlaş, a evidenţiat că perioada de elaborare a legilor Justiţiei, acte normative adoptate de Legislativul de la Bucureşti, a fost una "dificilă" pentru Justiţia din România şi a presupus negocierea fiecărui amendament cu toate structurile implicate în actul de Justiţie.

*** FEBRUARIE

La începerea primei sesiuni parlamentare ordinare din 2023, Biroul permanent a fost informat, printr-un memorandum intern, despre demararea unui contract de finanţare din fonduri europene ce are ca obiectiv creşterea capacităţii instituţionale şi eficientizarea activităţii din structurile organizatorice ale serviciilor Senatului.

Proiectul, intitulat "Soluţii digitale pentru creşterea capacităţii administrative a Senatului României", cu o durată de 11 luni (30 ianuarie - 30 decembrie 2023) şi o valoare de 12.383.535,50 lei, din care 10.400.171,44 lei valoare nerambursabilă, este cofinanţat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 - 2020.

"Este primul proiect al Senatului pe fonduri europene în 32 de ani. (...) Peste 270 de angajaţi vor fi învăţaţi să folosească aceste mijloace. Cu cel puţin 20% se va optimiza procesul operaţional din Senat ca urmare a acestui proiect", afirma, la vremea respectivă, preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu.

Proiectul prevede eficientizarea activităţii din structurile organizatorice ale serviciilor Senatului României prin implementarea unor soluţii informatice inovative, în vederea simplificării furnizării serviciilor către beneficiari. Obiectivele vizează optimizarea şi simplificarea proceselor operaţionale pentru reducerea cu cel puţin 20% a duratei pentru parcurgerea procedurilor administrative aferente serviciilor publice furnizate cetăţenilor, prin digitalizarea fluxurilor de lucru din cadrul instituţiei; îmbunătăţirea abilităţilor şi cunoştinţelor pentru angajaţii Senatului pentru implementarea măsurilor de simplificare şi pentru utilizarea sistemelor informatice dezvoltate prin proiect; soluţiile informatice moderne pentru adaptarea procedurilor interne de lucru, digitalizarea arhivei, dezvoltarea şi corelarea bazelor de date privind procesul legislativ; îmbunătăţirea accesului cetăţenilor la şedinţele publice ale Senatului, participarea la consultările publice pentru procesul legislativ, îmbunătăţirea imaginii publice a Senatului României.

*** MARTIE

Comisiile de cultură şi de politică externă din Senat au acordat, în unanimitate, în luna martie, aviz favorabil propunerii de revocare din funcţie a directorului ICR Londra, Catinca-Maria Nistor, după ce preşedintele ICR, Liviu Jicman, a cerut revocarea din funcţie a acesteia.

Preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, a evidenţiat că cele două comisii se confruntă pentru prima dată cu o situaţie de revocare a unui director de la un institut cultural din străinătate şi a arătat că, după avizul senatorilor, decizia de revocare aparţine, potrivit legii, miniştrilor Culturii şi de Externe, prin ordin comun.

Aspectele invocate de preşedintele ICR, Liviu Jicman, şi secretarul de stat în MAE Andrei Novac au vizat momentul artistic susţinut de Catinca Nistor, pe 1 martie, la finalul unui concert găzduit de ICR Londra, precum şi închirierea unui spaţiu de locuit.

*** APRILIE

Preşedintele Comisiei pentru apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc, a făcut un apel către ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Kathleen Ann Kavalec, pentru a transmite factorilor decidenţi din ţara pe care o reprezintă dezideratul României de a fi inclusă în Programul Visa Waiver, care ar asigura accesul cetăţenilor români în SUA, fără viză.

În cadrul întrevederii Pauliuc - Kavalec au fost abordate teme ce ţin de cooperarea româno-americană în domeniul politic, economic, al apărării şi securităţii.

În plan politic, senatoarea Pauliuc a subliniat importanţa creşterii şi diversificării domeniilor în care se regăseşte interesul bilateral comun, cu precădere în plan parlamentar, pentru a confirma colaborarea existentă la nivel guvernamental şi în cadrul NATO. În acest sens, a arătat aprecierea pentru sprijinul constant şi semnificativ al SUA în domeniul apărării şi securităţii pe Flancul Estic al NATO, în condiţiile agresiunii ruse din Ucraina.

Senatoarea a evidenţiat interesul pentru creşterea şi diversificarea cooperării cu SUA în domeniul apărării şi securităţii, din punct de vedere tehnico-militar şi economic, prin creşterea investiţiilor americane în România.

*** MAI

În luna mai, Senatul a adoptat, ca for legislativ decizional, proiectele legilor învăţământului preuniversitar şi învăţământului superior.

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a afirmat că noile legi ale Educaţiei reprezintă "un moment istoric", subliniind că proiectul învăţământului preuniversitar include măsuri pentru prevenirea şi combaterea abandonului şcolar, reducerea analfabetismului funcţional, implementarea unei educaţii centrate pe elevi, prevenirea segregării şcolare şi crearea unor condiţii de siguranţă pentru toţi cei aflaţi în procesul de învăţământ.

De asemenea, potrivit ministrului, în proiectul privind învăţământul superior au fost incluse programe menite să combată abandonul universitar, să ofere studenţilor care au nevoie de o a doua şansă pentru a-şi continua studiile să se implice în decizii ca beneficiari direcţi şi parteneri valoroşi, înţelegând să aplice mai bine noţiunile de etică şi integritate academică.

*** IUNIE

Luna iunie a adus la Senat un nou preşedinte al forului legislativ.

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a fost ales în această funcţie cu 88 de voturi "pentru" şi 16 "împotrivă", după ce interimatul fusese asigurat, pentru un an, de Alina Gorghiu.

Pentru această funcţie şi-a depus candidatura şi Anca Dragu (USR), care a obţinut 16 voturi "pentru" şi 88 "împotrivă".

Liderul grupului USR din Senat, Radu Mihail, a pledat pentru dezbateri ale reprezentanţilor grupurilor parlamentare şi pentru prezentarea candidaţilor, care să preceadă votul, dar alegerea s-a desfăşurat "prin procedura obişnuită", după cum preciza Alina Gorghiu, care a condus şedinţa plenului.

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, şi-a depus, pe 12 iunie, mandatul de prim-ministru pentru a putea fi demarate procedurile privind rotativa guvernamentală.

*** IULIE

În luna iulie, după ce elevii au susţinut examenele naţionale, într-o dezbatere la Senat s-a avansat ideea necesităţii unui număr considerabil mai mare de variante de subiecte pentru Bacalaureat, faţă de şapte utilizate anul acesta, şi extragerea aleatorie, în dimineaţa probelor, a fiecărui punct din variantele existente.

Soluţia a fost propusă de participanţii la dezbaterea organizată de Comisia de învăţământ din Senat privind existenţa unor suspiciuni de fraudă la acest examen.

Pe pagina de Facebook a DEX online, pe 26 iunie 2023, ziua în care s-a susţinut proba de Limba şi literatura română a sesiunii de vară a Bacalaureatului, a fost postat un mesaj referitor la frecvenţa căutărilor: "Oare ce s-o fi dat la Bac? Am verificat logourile şi aproape 100 dintre căutările lui 'de bună seamă' au fost înainte de ora 10 (inclusiv câteva înainte de ora 6)! Asta în condiţiile în care, în medie, în ultima lună, a fost o singură căutare pe zi pentru această sintagmă! (...) Cine a zis că este un lucru rău să caute? Doar să nu fie în sala de examen...".

Secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar Florian Lixandru a agreat varianta unui număr mai mare de variante de subiecte. "Procedurile vor fi îmbunătăţite şi numărul de subiecte pentru anul viitor va fi considerabil mai mare, astfel încât să nu mai existe nicio suspiciune. (...) Vor fi îmbunătăţite procedurile în ceea ce priveşte elaborarea şi transmiterea subiectelor în dimineaţa examenului", spunea Lixandru.

Senatorii USR membri ai Comisiei pentru învăţământ au pledat pentru efectuarea unui audit referitor la procedura examenului de Bacalaureat şi pentru mărirea "numărului de subiecte", iar preşedintele comisiei, Monica Anisie, şi-a exprimat îngrijorarea privind dublarea numărului liceelor în care niciun elev nu a promovat Bacalaureatul.

*** SEPTEMBRIE

În luna septembrie, preşedintele Parlamentului Georgiei, Shalva Papuashvili, aflat în vizită oficială la Bucureşti, a solicitat, într-un discurs susţinut în plenul Senatului, sprijinul României pentru ca ţara lui să poată obţine statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană.

"Acesta este momentul în care Uniunea Europeană trebuie să înţeleagă pe deplin rolul de jucător geopolitic şi să susţină ţările care aparţin, din punct de vedere istoric, familiei europene. Recunoaşterea perspectivei europene a Georgiei de anul trecut a deschis un nou capitol al relaţiilor noastre cu UE. (...) Este important să se evite diferenţierile negative ale Georgiei faţă de Republica Moldova şi Ucraina", spunea Shalva Papuashvili.

El a amintit atunci de ajutorul acordat de Georgia pentru a furniza surse alternative de energie Europei. "Georgia nu este singurul beneficiar al avantajelor economice şi de securitate europene. (...) Georgia a fost un partener de încredere pentru a furniza surse alternative de energie Europei, incluzând România. Georgia are multe de oferit pentru a promova o mai mare rezilienţă europeană", sublinia preşedintele Parlamentului georgian.

*** OCTOMBRIE

După izbucnirea conflictului Israel - Hamas, Comisia de politică externă a Senatului s-a întâlnit cu ambasadorul Statului Israel la Bucureşti, Reuven Azar, şi cu soţia unuia dintre cetăţenii români răpiţi de Hamas, iar ulterior cu ambasadori din statele arabe şi cu ambasadori reprezentanţi ai unor state membre ale Organizaţiei Cooperării Islamice.

Ella Haimi, soţia unuia dintre ostaticii cu dublă cetăţenie - română şi israeliană -, deţinuţi la acea vreme de Hamas, a cerut sprijinul autorităţilor de la Bucureşti. Însă, la mijlocul lunii decembrie, Ambasada Israelului în România a anunţat decesul lui Tal Haimi.

Ambasadorul Libanului în România, Rana Mokaddem, a pledat, în octombrie, la întâlnirea din Senat, pentru încetarea focului în Fâşia Gaza, "oprirea genocidului". "Suntem împotriva atacării civililor, indiferent cărei religii sau grup aparţin. Suntem aici ca reprezentanţi ai ţărilor arabe şi ai ţărilor islamice şi suntem aici ca şi când am reprezenta Palestina în această situaţie, cerând oprirea războiului, oprirea genocidului care are loc în Fâşia Gaza. Cerem o soluţie paşnică, dar care să respecte demnitatea palestinienilor, să fie trataţi ca oameni şi să aibă dreptul la proprietate, la apă", afirma Rana Mokaddem. "Arabii se simt în România ca lângă fraţii lor. Societatea este foarte deschisă către toate religiile şi grupurile, respectând drepturile minorităţilor", sublinia ambasadorul Libanului.

*** NOIEMBRIE

Senatul a aprobat, în luna noiembrie, solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie referitoare la începerea urmăririi penale în cazul fostului premier Florin Cîţu, în prezent senator, acuzat de abuz în serviciu în dosarul vaccinurilor anti-COVID.

Votul a fost secret cu bile, fiind înregistrate 90 de voturi "pentru" şi două "împotrivă".

Cîţu a susţinut, la dezbaterile din plen, că şi-a exercitat atribuţiile de prim-ministru "în conformitate cu legislaţia din România".

Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referatul unei cauze în vederea sesizării preşedintelui României şi Senatului pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale faţă de fostul premier Florin Cîţu şi foştii miniştri ai Sănătăţii Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu în legătură cu achiziţia de vaccin anti-COVID.

*** DECEMBRIE

În luna decembrie, printre proiectele adoptate de plenul Senatului s-a numărat şi cel prin care se interzice dreptul de a conduce, pe o perioadă de până la 10 ani, şoferilor depistaţi sub influenţa drogurilor sau alcoolului, indiferent dacă au făcut sau nu accident.

Prin această propunere legislativă, care modifică mai multe acte normative ce operează în domeniul combaterii traficului de droguri, se majorează pedepsele privind finanţarea faptelor ce au legătură cu traficul şi consumul de substanţe psihoactive. Produsele psihoactive, mijloacele de producere a lor, banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite prin valorificarea produselor vor fi confiscate, iar folosirea minorilor în derularea de operaţiuni cu aceste substanţe va fi o circumstanţă agravantă.

Dacă în forma în vigoare a legii se pedepseau doar faptele menţionate, prin noul proiect se pedepseşte şi tentativa.

"Continuăm planul de măsuri pentru reducerea numărului de morţi pe drumurile României, declasând-o de pe primul loc la decesele rutiere, în ultimii şase ani. După "Legea Anastasia", a venit modificarea legislativă prin care şoferii prinşi cu alcoolemie mai mare de 0,8/mie sau drogaţi nu mai pot redobândi permisul în decurs de până la 10 ani", afirma senatorul Robert Cazanciuc, iniţiator al proiectului. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Simona Aruştei)