Tenisul românesc nu duce lipsă de tehnicieni, dar antrenorii se mulţumesc cu puţin. Problema cea mare a celor care activează în această ramură este autosuficienţa şi lipsa de implicare în ceea ce înseamnă perfecţionare, consideră preşedintele Federaţiei Române de Tenis, George Cosac.

Conducerea federaţiei a chemat anul trecut la Bucureşti unul dintre cei mai renumiţi teoreticieni pentru a ţine un curs, dar a avut surpriza ca în sală să asiste foarte puţini antrenori români. Consideră că nu mai au nimic de învăţat, spune Cosac.

"Eu zic că avem o problemă a antrenorilor în tenisul românesc şi asta vine datorită faptului că nu sunt pasionaţi pentru a trece la un nivel superior, de a studia şi de a deveni mai performanţi. Cel mai simplu exemplu este faptul că anul trecut noi l-am invitat pe Miguel Crespo, un foarte apreciat antrenor, cu foarte multe cărţi scrise, din cadrul departamentului de dezvoltare al Federaţiei Internaţionale de Tenis, şi au venit foarte puţini antrenori. Faptul că ei consideră că nu mai au nimic de învăţat, dar din păcate sunt departe de ceea ce înseamnă antrenorul de astăzi, face să avem şi această gaură majoră în rândul antrenorilor. Faptul că ei se mulţumesc cu puţin", a declarat Cosac pentru AGERPRES.

Federaţia Română de Tenis încearcă introducerea unei licenţe obligatorii pe care să o deţină toţi antrenorii, numai că specificul disciplinei îngreunează şi aplicarea unor sancţiuni în cazul în care regula nu ar fi respectată.

"Noi încercăm să introducem o obligativitate în a fi prezenţi la aceste cursuri, încercăm să facem în cadrul federaţiei o licenţă a FRT, astfel încât toţi antrenorii să treacă pe acolo. Din păcate, spre deosebire de alte discipline sportive, antrenorul de tenis nu intră în teren să îşi conducă sportivul, stă în afara terenului, deci nu îl poţi atinge cu faptul că nu îi dai voie să intre în teren să îşi conducă sportivul, aşa cum se întâmplă la cele mai multe discipline sportive. Sunt foarte puţini care îşi doresc să facă cu adevărat performanţă, pentru că performanţa cere sacrificii şi cere investiţii, în timp ce un antrenor de la iniţiere sau chiar pentru sportivi avansaţi se mulţumeşte să rămână în limitele cunoştinţelor pe care le posedă", a adăugat preşedintele federaţiei.

Strategia folosită de majoritatea tehnicienilor este bazată pe un număr mare de elevi, de la care îşi asigură un venit consistent lunar, în tenis sportivii fiind cei care îşi plătesc direct antrenorii, şi merg spre performanţă doar cu unul dintre ei.

"Ca număr sunt destui antrenori şi anual ies pe piaţă antrenori, dar din păcate lipsa dorinţei de a progresa, de a fi mai buni, de a deveni mai competitivi şi de a face performanţă ne duce să nu avem specialişti şi oameni bine pregătiţi. Sigur că şi salarizarea este o problemă, dar, din nou, tenisul are particularităţile sale, prin faptul că sportivii, prin părinţi, sunt cei care plătesc antrenorul, şi este o negociere directă, contractul se face direct între sportiv şi antrenor. Marea lor majoritate antrenează 2, 3, 5 sportivi de un nivel mediu, merge doar cu unul către performanţă, iar ceilalţi îi asigură acest confort financiar prin contractul prin care este remunerat lunar", a mai spus George Cosac.

Vicepreşedintele FRT, Daniel Dobre, care conduce şi colegiul de antrenori al federaţiei, a afirmat că aspectul financiar este important pentru tehnicieni, chiar şi în ceea ce priveşte participarea la cursurile de calificare sau perfecţionare.

"Acum la finalul lunii, pe 25 noiembrie, urmează să avem un curs pentru antrenori. Numărul celor care participă depinde şi de perioadă, pentru că mulţi antrenori sunt prinşi cu orele şi concursurile. La cursurile obligatorii vin mai mulţi de obicei, mai ales acum că e pe final de an, e mai liber programul şi vin mai mulţi. Dacă le decontai transportul era mai uşor pentru ei, pentru că aspectul financiar contează. Majoritatea nu câştigă foarte mulţi bani, nu au un venit fix, nu sunt angajaţi, câştigă din orele pe care le predau. Şi dacă nu ai ore două zile ca să mergi la curs e mai greu, pierzi bani", a declarat Dobre pentru AGERPRES.

Acesta a precizat că federaţia are în vedere în viitor să clasifice antrenorii în funcţie de numărul de calificări şi specializări pe care le posedă, astfel încât tariful perceput sportivilor să fie direct proporţional cu această ierarhie.

"Un proiect de viitor al Federaţiei Române de Tenis va fi să clasificăm mai bine antrenorii. În sensul în care, cu cât ai mai multe calificări şi specializări să poţi câştiga mai mult, tariful pentru inţiere sau antrenament să fie mai mare, dar deocamdată nu avem pus la punct acest aspect. Acum sunt patru categorii de antrenori, adaptate la sistemul european. Şi după ce obţii prima calificare trebuie să munceşti ca să treci la următoarele", a mai spus Daniel Dobre.

Conform regulamentului Federaţiei Române de Tenis, "toate persoanele care doresc să predea tenisul pe teritoriul României sunt obligate prin legea 343 din 30/03/2011 şi regulamentul de funcţionare al Colegiului Antrenorilor FRT să achite taxa anuală FRT (...), să facă dovada că au participat la minimum un curs de perfecţionare profesională pe an, să se înregistreze în Registrul antrenorilor şi instructorilor de tenis FRT şi să deţină un act justificativ de predare a tenisului pe teritoriul României, acreditat de FRT".

În Registrul antrenorilor şi instructorilor de tenis din România figurează în acest moment la nivel naţional 414 antrenori şi 150 de instructori. Bucureştiul ocupă primul loc, cu 115 antrenori şi 33 de instructori acreditaţi de Federaţia Română de Tenis.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES derulează un proiect (#Antrenordetop) care are ca obiectiv să aducă în atenţia publicului problemele cu care se confruntă sportul românesc la nivelul activităţii tehnicienilor.
AGERPRES (A, AS-autor: Adrian Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Andreea Lăzăroiu)