Comisia Europeană a recomandat miercuri deschiderea negocierilor oficiale de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova. Acesta este un gest major de sprijin pentru Kiev în lupta cu Rusia. De asemenea, Comisia Europeană acordă Georgiei statutul de ţară candidată şi urmează să deschidă negocierile de aderare cu Bosnia şi Herţegovina (BiH), odată ce vor fi îndeplinite condiţiile. Dar care este situaţia celorlalte ţări din Balcanii de Vest?

Corupţie la cel mai înalt nivel, deficienţe în ceea ce priveşte statul de drept şi un tratament îndoielnic al minorităţilor naţionale: la începutul anului 2022, părea încă de neconceput ca Ucraina să devină un candidat serios la aderarea la UE în viitorul apropiat. La mai bine de 20 de luni de la începutul războiului de agresiune rusesc împotriva ţării est-europene, aceasta este un loc diferit, relatează platforma media European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat vineri.

Comisia Europeană a prezentat un raport aşteptat cu nerăbdare privind progresele înregistrate de ţările care aspiră să adere la UE. Aceasta a dat asigurări că Ucraina este pregătită să îşi negocieze intrarea, având în vedere reformele pe care le-a realizat în ciuda faptului că a continuat să lupte împotriva invaziei Rusiei. Potrivit raportului întocmit de UE, Ucraina a finalizat patru din cele şapte reforme prioritare care au fost stabilite.

"Astăzi este o zi istorică", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, adăugând că recomandarea vine la zece ani de la protestele de pe Maidan din Ucraina, "unde oamenii au fost împuşcaţi pentru că s-au înfăşurat într-un steag european".

Semnalul pozitiv din partea UE oferă un impuls vital Ucrainei într-un moment dificil în care trupele sale nu au reuşit să facă progrese, iar Occidentul este distras de tulburările din Orientul Mijlociu.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat această decizie ca fiind un "pas corect" pentru Europa. "Ţara noastră trebuie să fie în Uniunea Europeană. Ucrainenii o merită atât pentru apărarea valorilor europene, cât şi pentru faptul că, chiar şi în vremuri de război total, ne ţinem de cuvânt", a postat el online.

Ucraina şi-a lansat candidatura pentru a deveni parte a Uniunii Europene imediat după invazia totală a Moscovei din februarie 2022 şi a fost numită oficial candidată la aderare în luna iunie a aceluiaşi an.

Cei 27 de lideri ai UE trebuie să aprobe recomandările în cadrul unui summit care va avea loc în decembrie. Von der Leyen a declarat că Ucrainei şi Republicii Moldova ar trebui să li se ceară să finalizeze reforme suplimentare înainte de a se putea stabili o dată oficială de începere. Ea a declarat că executivul său va publica în martie 2024 o actualizare a progreselor înregistrate. Chiar dacă Ucraina va începe negocierile, va fi totuşi doar la începutul unui proces minuţios de reforme care ar putea dura ani - dacă nu chiar decenii - înainte de a se alătura blocului.

Pe lângă faptul că a solicitat progrese pentru Ucraina şi Republica Moldova, Bruxelles-ul a sugerat, de asemenea, ca statele membre să acorde Georgiei statutul de ţară candidată. Fostele state ex-sovietice Republica Moldova şi Georgia şi-au depus candidatura în acelaşi timp cu Ucraina.

Ce se întâmplă cu Balcanii de Vest?
Războiul din Ucraina a dat un nou suflu eforturilor UE de a primi noi membri, în timp ce blocul încearcă să ţină la distanţă influenţa Rusiei şi a Chinei. Pentru prima dată, Comisia a prezentat un raport pentru fiecare din cele zece ţări aspirante. Este vorba despre Turcia, Georgia, Muntenegru, Serbia, Kosovo, Albania, Macedonia de Nord şi Bosnia şi Herţegovina, plus Ucraina şi Republica Moldova.

Ministrul sloven de externe, Tanja Fajon, a susţinut că extinderea către Balcanii de Vest şi Est nu este doar în interesul UE şi al noilor membri, ci şi un imperativ geostrategic. "Europa va fi şi mai stabilă, mai sigură şi mai prosperă atunci când extinderea va fi finalizată", a spus ea.

Turcia a început negocierile de aderare în 2005, dar acestea sunt într-un punct mort. Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia sunt, de asemenea, blocate în negocieri. Bosnia şi Herţegovina poate spera la începerea negocierilor de aderare la UE.

Uşi deschise pentru Bosnia
Bosnia şi Herţegovina nu a primit aprobarea deplină, nereuşind să obţină un sprijin clar pentru negocieri după ce a devenit candidată la UE în decembrie. Comisia a recomandat deschiderea negocierilor "odată ce va fi atins gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare".

Cu toate acestea, recomandarea în favoarea Bosniei şi Herţegovinei este considerată un semnal politic important. "Deschidem uşa foarte larg şi invităm Bosnia înăuntru", a declarat von der Leyen. "Pentru a putea intra pe această uşă, trebuie, desigur, să existe şi activităţi în Bosnia."

În raportul privind extinderea se afirmă că BiH a înregistrat progrese în ceea ce priveşte criteriile politice, deoarece un guvern funcţional a fost instalat relativ repede după alegerile din 2022. Acesta a început să realizeze reforme, inclusiv stimularea securităţii juridice. Cu toate acestea, acţiunile autorităţilor entităţii Republika Srpska, care subminează ordinea constituţională a ţării, sunt considerate problematice.

Mesajul de la Bruxelles a fost primit cu reacţii diferite în ţară, de la optimism la dezamăgire. Preşedinta Consiliului de Miniştri, Borjana Kristo, a declarat că Bosnia şi Herţegovina are încă posibilitatea de a face progrese accelerate în vederea aderării la UE. "Acesta este un stimulent semnificativ şi puternic pentru noi toţi cei din instituţiile din Bosnia şi Herţegovina să lucrăm mai repede, mai bine şi mai mult pentru a îndeplini toate criteriile şi priorităţile", a declarat Kristo. Preşedintele Preşedinţiei BiH, Zeljko Komsic, a declarat că: "Acum totul depinde de noi!".

"Ne aşteptam la o recomandare necondiţionată pentru deschiderea negocierilor şi la o undă verde, indiferent de toate incertitudinile legate de viitorul UE şi de extindere, pentru a ne lansa în adevărata muncă de organizare şi desfăşurare a negocierilor", a scris preşedintele Republicii Srpska, Milorad Dodik.

Comisarul sloven pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic, membru al Comisiei din partea Sloveniei, a remarcat că, de când a devenit candidată anul trecut, Bosnia a înregistrat "cea mai mare accelerare a procesului de reformă de până acum". El este încrezător că ţara va reuşi în curând să atingă nivelul necesar de conformitate cu priorităţile-cheie necesare pentru a începe negocierile, care vor fi decise de Comisie în martie anul viitor.

Macedonia de Nord "trebuie să accelereze ritmul reformelor legate de UE"
Miercuri, comisarul pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi, a făcut apel la Macedonia de Nord să accelereze "ritmul reformelor legate de UE", acum că "a început procesul de negociere a aderării".

Potrivit comisarului Varhelyi, unele modificări ale Codului Penal au provocat îngrijorări că acestea afectează o serie de cazuri de corupţie la nivel înalt. "Consolidarea încrederii în sistemul judiciar şi combaterea corupţiei, inclusiv prin investigaţii solide, urmăriri penale şi hotărâri definitive în cazurile de corupţie la nivel înalt, este esenţială", a declarat Varhelyi. În ceea ce priveşte procesul de screening, comisarul a declarat că autorităţile ţării au demonstrat un nivel ridicat de angajament în ceea ce priveşte punerea în aplicare a acestuia, inclusiv în ceea ce priveşte modificările constituţionale relevante.

În ceea ce priveşte relaţia Bulgariei cu Macedonia de Nord, prim-ministrul bulgar Nikolai Denkov a declarat în timpul summitului Comunităţii Politice Europene de la Granada din octombrie: "Poziţia noastră nu se va schimba. Dacă ei (Macedonia de Nord) îşi revizuiesc constituţia, acest lucru le va deschide uşa". El se referea la insistenţa Sofiei de a include drepturile minorităţilor bulgare în Constituţia Macedoniei de Nord ca o condiţie prealabilă pentru ridicarea veto-ului său la începerea negocierilor de aderare la UE cu Skopje.

Belgradul a făcut modificări constituţionale
Varheli a menţionat că Serbia a modificat constituţia în ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar, legile privind mass-media şi a îndeplinit cerinţele pentru deschiderea unui alt grup. De asemenea, el a menţionat că Serbia a făcut progrese în armonizarea politicii sale externe cu UE, dar lipsa sancţiunilor împotriva Rusiei rămâne o preocupare. El a adăugat că Belgradul şi Pristina sunt încurajate să se angajeze mai constructiv în dialog şi să pună în aplicare acordurile convenite.

"Este important pentru democraţia noastră să vedem progrese pretutindeni, în sfera mass-media, dar mai ales în ceea ce priveşte Kosovo şi Metohija. Nimic nu este neaşteptat în raport, nu trebuie să ne aşteptăm la schimbări revoluţionare, este important să mergem pe calea europeană şi, în acelaşi timp, să ne păstrăm interesele naţionale", a declarat preşedintele sârb Aleksandar Vucic.

Albania se îndreaptă cu succes spre integrarea în UE
Potrivit Ursulei von der Leyen, Albania se îndreaptă cu succes spre integrarea în Uniunea Europeană, după cum a declarat înaintea summitului Procesului de la Berlin din octombrie. Preşedinta Comisiei s-a referit, de asemenea, la dezvoltarea economică a ţării. "Am pus deja o bază bună cu planul nostru economic şi de investiţii de 30 de miliarde de euro. Acesta dă rezultate. Jumătate din plan, 16 miliarde de euro, a fost deja implementat", a declarat ea, referindu-se la economiile din Balcanii de Vest şi Piaţa Unică Europeană, care sunt încă prea îndepărtate. "Economiile din Balcanii de Vest sunt cu 35% în urma mediei UE", a adăugat ea.

La ce să ne aşteptăm?
În contextul eforturilor de aderare ale Ucrainei şi ale celorlalte candidate, există o dezbatere mult mai fundamentală privind modul în care UE va putea fi gestionată dacă va ajunge la 30 de membri sau mai mult.

Ţări precum Ţările de Jos insistă că nu pot exista scurtături pe drumul spre aderare. Ungaria, cel mai apropiat aliat al Rusiei în UE, acuză Kievul că restrânge drepturile etnicilor maghiari.

Permiterea intrării unei naţiuni de peste 40 de milioane de locuitori, distrusă de război, ar însemna o schimbare majoră - şi costuri uriaşe - pentru blocul comunitar şi va transforma unele ţări care primesc în prezent fonduri UE în contribuabili neţi.

România, de exemplu, doreşte ca Republica Moldova şi Ucraina să adere rapid la UE, dar asta nu înseamnă "de azi pe mâine", a declarat preşedintele Klaus Iohannis în cadrul unei conferinţe comune cu premierul belgian Alexander de Croo în Belgia.

''Noi ştim că aceste negocieri de aderare durează ani de zile, ştim din experienţa proprie şi vedem bunăoară că pentru unele state din Balcanii de Vest ele durează deja foarte mult. Evident că noi ne dorim să înceapă rapid negocierile. Asta nu înseamnă aderare, înseamnă negocierile şi pregătirea pentru aderare'', a spus Iohannis. "În paralel, sunt perfect de acord că Uniunea trebuie, la rândul ei, să facă nişte modificări şi, dacă îmi este permis să repet ce am spus la ultimul Consiliu informal din Granada, nu doar candidaţii trebuie să fie pregătiţi pentru aderare, ci şi noi, care suntem deja Uniunea Europeană, trebuie să ne pregătim suplimentar pentru această aderare. Este nevoie de îmbunătăţirea procedurilor, de îmbunătăţirea unor procedee de negociere şi aşa mai departe. Deci, de lucru este şi de o parte, şi de alta", a adăugat Iohannis.

N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, AGERPRES, ANSA, ATA, BTA, dpa, EFE, Europa Press, FENA, HINA, MIA, STA, Tanjug participante în proiectul enr. AGERPRES/(autor: Mariana Ionescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Simona Aruştei)