Bruxelles,  Trimisul special al AGERPRES, Oana Ghiţă, transmite: Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, la reuniunea Consiliului European şi la Summitul Euro în format extins care s-au desfăşurat joi şi vineri la Bruxelles, nevoia continuării sprijinului pentru Ucraina, atât timp cât va fi necesar, pronuntându-se, totodată, pentru necesitatea unei viziuni clare şi unitare la nivel UE asupra situaţiei din Orientul Mijlociu şi susţinând importanţa evitării escaladării conflictului.

Situaţia din Ucraina a fost abordată pe dimensiunile legate de aspectele de apărare şi sprijin militar, aranjamentele de securitate, asistenţa financiară, sancţiuni, continuarea demersurilor în plan internaţional pentru tragerea la răspundere a Rusiei, demersurile de sprijin în avansarea parcursului european.

Referindu-se la contextul geopolitic extrem de complicat, Iohannis a insistat ca atenţia şi sprijinul multidimensional pentru Ucraina să continue să rămână o prioritate, atât timp cât va fi necesar, a informat Administraţia Prezidenţială. Astfel, şeful statului a pledat pentru menţinerea unităţii şi solidarităţii UE în abordarea situaţiei din Ucraina, "aspecte care trebuie să fie dovedite şi confirmate constant prin acţiuni concrete".

El a exprimat susţinerea pentru adoptarea unui pachet cuprinzător privind angajamentele de securitate pentru Ucraina şi s-a pronunţat, totodată, pentru continuarea politicii de sancţiuni împotriva Rusiei, dar şi pentru identificarea de soluţii legale în vederea utilizării activelor imobilizate ale Rusiei în procesul de reconstrucţie a Ucrainei.

De asemenea, preşedintele a evidenţiat asistenţa complexă oferită de România Ucrainei de la începutul războiului, precum şi consistenţa dialogului bilateral din ultima perioadă. Preşedintele României a subliniat faptul că abordarea constructivă a ţării noastre a permis consolidarea tranzitului de cereale ucrainene pe teritoriul României prin intermediul Culoarelor de Solidaritate.

El a menţionat, totodată, faptul că atât Ucraina, cât şi Republica Moldova au nevoie să îşi securizeze calea europeană, reiterând aşteptarea clară privind formularea, până la sfârşitul anului, a deciziei strategice de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu ambele state. În cadrul discuţiilor, a accentuat importanţa securităţii şi a stabilităţii întregii regiuni a Mării Negre, inclusiv a Republicii Moldova, care se confruntă cu numeroase presiuni din partea Rusiei. În acest sens, Iohannis a subliniat necesitatea absolută ca UE să continue oferirea de sprijin solid Republicii Moldova.

Situaţia din Orientul Mijlociu a fost discutată pe larg de liderii europeni. Preşedintele României a reiterat sprijinul deplin pentru Israel, care are dreptul legitim să se apere, în urma atacurilor teroriste ale Hamas, în conformitate cu dreptul internaţional umanitar. Totodată, Klaus Iohannis a evidenţiat decizia României de a acorda asistenţă umanitară de urgenţă civililor din Fâşia Gaza, unde cetăţeni români şi alţi cetăţeni europeni continuă să fie blocaţi.

De asemenea, el a insistat pentru continuarea derulării eforturilor susţinute în vederea eliberării ostaticilor şi o coordonare strânsă a statelor membre UE pentru evacuarea în siguranţă a cetăţenilor europeni, atât din Israel, cât şi din Palestina şi Fâşia Gaza.

Totodată, s-a pronunţat pentru necesitatea unei viziuni clare şi unitare la nivel UE asupra situaţiei din regiune, susţinând importanţa evitării escaladării conflictului, printr-o acţiune coordonată cu partenerii regionali şi SUA în vederea identificării unei soluţii pentru obţinerea unei păci durabile, în baza soluţiei celor două state. În acelaşi timp, preşedintele a exprimat preocuparea faţă de creşterea tensiunilor şi a polarizării în cadrul societăţilor europene, ceea ce riscă să genereze presiuni şi riscuri suplimentare pentru securitatea internă europeană.

Consiliul European a avut, totodată, o primă discuţie de orientare cu privire la procesul de revizuire a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, pe baza propunerii Comisiei Europene din iunie 2023, pentru a răspunde nevoilor urgente de la nivelul UE şi pentru a oferi un sprijin financiar suplimentar pentru Ucraina.

Klaus Iohannis s-a pronunţat în favoarea revizuirii bugetului UE, revizuire care să reflecte noile provocări presante ale Uniunii, cu accent pe cheltuielile pentru Apărare, susţinerea competitivităţii, a cercetării şi inovării, precum şi necesitatea sprijinului pentru Ucraina. În acest scop, a subliniat importanţa asigurării de resurse financiare suplimentare la bugetul UE, care să poată acoperi toate aceste priorităţi, astfel încât să nu fie afectate alocările iniţiale pentru politica de coeziune şi Politica Agricolă Comună, obiectiv prioritar pentru România în acest proces de revizuire. Preşedintele Klaus Iohannis a făcut referire la dificultăţile de natură bugetară cu care unele state membre se confruntă, mai ales pe fondul impactului generat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, arătând că ar fi oportună, în noul context, o regândire inclusiv pe palierul calculării deficitelor bugetare.

În domeniul migraţiei, Consiliul European a avut o discuţie strategică, cu accent pe dimensiunea externă a acestui fenomen. Preşedintele României a pledat pentru abordarea cauzelor profunde ale migraţiei, accentuând nevoia de consolidare a cooperării cu statele terţe de origine şi de tranzit ale migranţilor, pe toate palierele. El a reliefat, totodată, importanţa continuării sprijinului pentru statele membre plasate în prima linie în gestionarea migraţiei, prin consolidarea capacităţii lor de gestionare a frontierelor. În acest sens, preşedintele României a evidenţiat contribuţia ţării noastre la protecţia frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv prin intermediul proiectului pilot implementat cu succes la frontiera comună cu Serbia, cu sprijinul Comisiei Europene.

În raport cu celelalte subiecte ale agendei europene, Consiliul European a exprimat profunda îngrijorare faţă de situaţia securităţii din nordul Kosovo şi a condamnat cu fermitate atacul violent împotriva poliţiei din Kosovo din 24 septembrie. Liderii UE au arătat nevoia unor eforturi susţinute de detensionare în regiune, subliniind că implementarea acordurilor agreate în cadrul dialogului facilitat de Uniunea Europeană pentru normalizarea relaţiilor este o condiţie esenţială pentru avansarea europeană a acestora. A fost reiterat, de asemenea, sprijinul pentru eforturile de reformă în parcursul european al statelor din Balcanii de Vest.

Cu referire la situaţia dintre Armenia şi Azerbaidjan, Consiliul European a subliniat sprijinul său continuu pentru promovarea unei păci durabile între cele două state, bazate pe recunoaşterea principiilor suveranităţii, a inviolabilităţii frontierelor şi a integrităţii teritoriale. Uniunea Europeană va continua demersul de mediere între cele două state în formatul Bruxelles.

Liderii europeni au exprimat, totodată, preocuparea cu privire la deteriorarea continuă a situaţiei de securitate din Sahel, agravată de instabilitatea politică, ceea ce afectează inclusiv statele învecinate. Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană au condamnat în mod ferm atacurile teroriste care au avut loc în Belgia şi Franţa soldate cu pierderea de vieţi omeneşti şi au subliniat că Uniunea rămâne unită şi fermă în lupta împotriva terorismului, a urii şi a extremismului. Consiliul European a solicitat instituţiilor şi statelor membre să se angajeze în eforturi concertate pentru a mobiliza toate domeniile de politică relevante la nivel naţional şi UE pentru a spori securitatea internă.

Aspectele de natură economică abordate în cadrul Summitului Euro în format extins au vizat, în principal, consolidarea competitivităţii pe termen lung a economiei europene, asigurarea deplinei funcţionalităţi a Pieţei Unice, întărirea bazei industriale şi tehnologice şi a rezilienţei Uniunii. Preşedintele României a susţinut consolidarea Pieţei Unice şi a pledat pentru o abordare echilibrată în definirea măsurilor în acest domeniu. De asemenea, a insistat pentru eliminarea tuturor barierelor rămase în calea liberei circulaţii şi asigurarea unei concurenţe echitabile între statele membre. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)