Plimbările cu caiacul, gastronomia locală şi arhitectura specifică satului lipovenesc sunt atuurile satelor dobrogene de pe malul complexului lagunar Razim-Sinoe care pot atrage vizitatori chiar şi în sezonul rece, iar asociaţia Descoperă Jurilovca a obţinut o finanţare europeană pentru dezvoltarea turistică a zonei.

Spre deosebire de ce s-a întâmplat în comunităţile izolate de ape din Delta Dunării, la Jurilovca, comună aflată pe malul lacului Goloviţa, efectele războiului din Ucraina s-au simţit mai puţin, potrivit unuia dintre operatorii turistici din zonă, Ştefan Constantin.

"Anul trecut, am avut două anulări la cazare, după începerea războiului din Ucraina. Noi suntem destul de departe de zona de conflict, la 120-150 de kilometri distanţă de braţul Chilia al Dunării (graniţa româno-ucraineană, n.red.). În ceea ce priveşte cazarea, am avut anul acesta 75% turişti străini, majoritatea cu rezervări făcute încă de iarna trecută. Nimeni nu a anulat sejurul la noi", a declarat pentru AGERPRES Ştefan Constantin.

El le oferă turiştilor plimbări cu caiacul în Deltă şi spune că inclusiv iarna zona este atractivă pentru iubitorii plimbărilor în natură.

"Pe noi, doar gheaţa ne opreşte la mal. Există însă cumva o prejudecată că dacă e frig, nu poţi ieşi pe apă. Încet, lucrurile se schimbă. Clienţii fideli care au încercat şi perioade mai reci, cu vânt şi temperaturi mai scăzute, şi-au dat seama că nu e o mare diferenţă pe apă între vară, toamnă, iarnă. Dimpotrivă, iarna îţi oferă nişte peisaje incredibile", a afirmat Ştefan Constantin.

Plimbările cu caiacul se îmbină perfect cu birdwatching-ul şi pescuitul.

"Pescuitul din caiac la răpitor, în special la ştiucă, este o activitate foarte interesantă, pentru că îţi oferă ce trebuie să ai, adică o dinamică a pescuitului, să mişti barca de colo, colo. Caiacul se mişcă singur. Nu ai nevoie de un vâslaş, de un motor la barcă, doar pescuieşti şi le ai pe toate. Iniţial, mulţi au fost reticenţi, dar şi-au dat seama că se poate. Evident, nu ai confortul dintr-o barcă, nu poţi să-ţi etalezi toate sculele, momelile, dar în momentul în care se agaţă o ştiucă în cârlig, i-ai câştigat pe viaţă", a mai spus Ştefan Constantin.

Pentru locuitorii comunei tulcene Jurilovca, sezonul rece nu mai înseamnă însă o revenire la viaţa de altădată, fiindcă cei mai mulţi bărbaţi muncesc în străinătate, din cauza scăderii resursei piscicole.

"Iarna, aproape 60% din femei au soţii plecaţi în Scoţia, Irlanda, pentru că pescuitul nu mai e ce a fost şi s-au retras acolo. Femeile ori fac repetiţii pentru a cânta la vară, ori se mai adună şi mai vorbim pe reţelele sociale ce mâncare mai facem. Acum, se mai mişcă ceva, pentru că mai avem câteva pensiuni care lucrează chiar şi iarna. Dacă lacul nu e îngheţat, avem noroc că se mai fac plimbări cu caiacul, cu bicicletele. Până la îngheţ, pescarii merg la năvod. Dacă apa e îngheţată, şi noi, femeile, mergem la copcă să pescuim. Chiar ne place la biban. Cred că în doi, trei ani, Jurilovca va avea turişti şi iarna", a spus Daniela Malaş, din satul Jurilovca.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

Pescuitul la năvod este o activitate tradiţională specifică zonei Razim-Sinoe, dar anul acesta a fost suspendat oficial de ordinul de prohibiţie a pescuitului aprobat de Ministerul Mediului şi cel al Agriculturii, din cauză că Dunărea a scăzut la Tulcea sub cota de 50 de centimetri.

"Există studii ştiinţifice care au arătat că nu este o legătură strânsă între nivelul Dunării şi cel al apei din complexul lagunar", a precizat preşedintele asociaţiei de pescari Goloviţa, Cătălin Balaban, care alături de alte organizaţii face demersuri pentru ca activitatea tradiţională să fie legală.

Gastronomia, ca instrument de conservare a patrimoniului local, este un alt atu al satelor lipoveneşti.

"N-am schimbat nimic din reţetele tradiţionale. Marea majoritate a persoanelor care lucrează în bucătăriile pensiunilor păstrează reţetele învăţate acasă. Nu avem reţete modificate. Borşul de peşte este cel mai cerut produs, zacusca din peşte şi saramura de peşte se cer în mod deosebit. Ca desert, avem plăcinta de brânză şi pirojkiile. Reţeta pirojkiilor e simplă, apă, făină şi umplutură cu orez, rahat şi stafide. Se mai fac şi cu varză, dar deocamdată lumea nu prea ştie de ele", a afirmat Daniela Malaş.

Tulcea este unul dintre judeţele cu cele mai multe puncte gastronomice locale din România, însă legalizarea şi fiscalizarea acestora este un punct sensibil care ar urma să fie rezolvat printr-o lege aflată în momentul de faţă în dezbaterea parlamentarilor, potrivit lui Teodor Frolu, membru fondator al asociaţiei Ivan Patzaichin-Mila 23 şi iniţiator al legislaţiei privind punctele gastronomice locale (PGL).

"La Camera Deputaţilor este o iniţiativă de lege care şi-a propus să regleze toate componentele unui PGL. Ca să poţi funcţiona, pe lângă partea pe care am rezolvat-o în 2018 cu sprijinul Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare, pe componenta de siguranţă alimentară şi avizare a PGL-urilor dintr-o bucătărie privată, cea mai complicată e componenta fiscală. Legislaţia nu-ţi permite să funcţionezi ca PGL decât sub o formă juridică, persoană fizică autorizată, societate cu răspundere limitată sau asociaţie familială, care din start înseamnă un contabil, o casă de marcat, lucruri care complică foarte mult. Problema s-ar rezolva pentru persoanele fizice, dacă vreţi, similar cu sistemul de închiriere a camerelor, cu o taxă minimală la primărie, pauşală pe an şi atât. Ar simplifica foarte mult sistemul", a precizat reprezentantul asociaţiei Ivan Patzaichin-Mila 23.

Asociaţia Descoperă Jurilovca încearcă să readucă în prim-plan tradiţiile satului lipovenesc şi, prin intermediul grupului de acţiune locală Razim, a accesat o finanţare europeană de circa 48.000 de euro pentru realizarea unui brand al zonei turistice şi un site care să reunească toate atuurile zonei.

"În sezonul rece, încercăm să facem şi turism, dar pe timpul iernii, avem mai mult timp pentru un manual de brand şi strategii. Activităţile din cadrul asociaţiei sunt mai dinamice în sezonul rece, când activitatea turistică e mai redusă", a menţionat preşedintele asociaţiei Descoperă Jurilovca, Paul Condrat.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

Proiectul asociaţiei se va concretiza în prima parte a anului viitor într-un site care va promova oferta turistică a zonei şi inclusiv agenţii economici care nu sunt membri ai asociaţiei au aşteptări de această iniţiativă.

"Jurilovca primeşte tot mai mulţi turişti şi are din ce în ce mai multe oferte de toate felurile, cazare, mese, experienţe, dar ne îndepărtăm încet de satul ăla tradiţional rusesc. Cererea celor care vin la noi se duce spre un turism de masă, 'dă-mi să mănânc!', 'distrează-mă!' şi cam asta e. Cei care vin la noi au început să nu mai fie atenţi la detaliile satului, de la natură, la cultură, la gastronomie. Cam acolo putem lucra. Nu suntem departe, nu suntem Mamaia, Costineşti sau mai ştiu eu ce alt loc. Suntem încă un sat de lipoveni de pe malul lagunei Razim-Sinoe şi încă putem întoarce oferta noastră spre asta, mai aproape de tot ce au oamenii aici, în bătătura lor, reţeta lor culinară, felul lor de a merge cu barca la Portiţa. Să mergi cu barca la Gura Portiţei într-un solar (aluzie la bărcile rapide care fac transport Jurilovca-Gura Portiţei, n.red.)? Nu. Du-te cu vela, cum se duceau pescarii cu parusul! E altceva. Cu alte cuvinte, hai să eliminăm cât putem kitschul şi să fim cât mai autentici, pentru că putem. Dacă nu o facem noi acum, generaţia viitoare nu va putea să facă asta sigur, iar Jurilovca se va transforma într-o altă localitate unde se face turism de masă, neinteresant, mediocru. Noi nu vrem asta", a afirmat Ştefan Constantin.

În comuna Jurilovca sunt autorizate aproape 30 de pensiuni, iar alte cinci sunt pe cale să obţină avize de funcţionare.

În judeţul Tulcea există circa 40 de PGL-uri. AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)