Credincioşi din toată ţara vin în număr tot mai mare la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei din Iaşi, pentru a se închina la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, înainte ca racla să fie depusă într-un baldachin special amenajat în curtea Catedralei.

Tanti Maria din Şişcani a trecut de mult de vârsta de 70 de ani, dar preferă să fie printre primii care aşteaptă momentul în care racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva va fi scoasă din Catedrala Mitropolitană şi depusă în baldachinul special amenajat.

"Am venit mai repede. Dacă nu, stăteam la rând mult şi bine. Aşa că mâine, când or scoate-o pe Preacuvioasă din Mitropolie, pe cine or să bage în faţă? Pe noi, cum altfel?", spune ea.

"Vin mai devreme pentru că pe urmă e greu. Trebuie să stai în picioare mult", completează bătrâna.

A ajuns la Iaşi cu aproape 24 de ore înainte. Am găsit-o stând pe un scăunel adus de acasă, tocmai de la Şişcani, judeţul Vrancea, în timp ce-şi sprijinea spatele încovoiat de povara anilor de zidul gardului Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Aşa procedează de zeci de ani. Vine la Iaşi cu o zi mai devreme de scoaterea moaştelor Sfintei Parascheva din Catedrala Mitropolitană.

Foto: (c) Daniela Malache/AGERPRES

"Nu stau doar aici. Mai merg în biserică. Am haine, pături", afirmă tanti Maria, în timp ce ne arată sacoşele din care se zăresc lucrurile pe care le-a adus cu ea din satul de lângă Adjud.

Ne spune că pentru a ajunge la Iaşi a trebuit să plece de acasă în toiul nopţii.

"De la ora 4,00 am plecat din satul meu. Apoi, de la Adjud, am urcat în tren şi am venit la Iaşi", ne dezvăluie plină de mândrie şi bucurie bătrâna.

"De câte ori ai ajuns prima la rând?", e întrebată bătrâna.

"Ei, nu am fost de multe ori, dar de vreo 3 ani tot am fost. Înainte, înaintea mea mai venea o altă babă, o femeie de prin Neamţ, Suceava. Era mai în vârstă ca mine. Una mai-năltuţă, aşa. Nu am mai văzut-o", răspunde bătrâna şi în ochi începe să apară o umbră de îngrijorare.

Încercăm să îi alungăm gândul rău cu o glumă şi râdem. Ne povesteşte despre minunile Sfintei şi cum i-a ''fentat'' pe comunişti ca să se poată închina la raclă.

"Eu vin de mult timp. De pe timpul lui Ceauşescu. Alte timpuri, nu ca acum. Atunci nu era voie. Atunci stăteai aşa? Aoleu, te îngrămădeau, dărmau şi gardurile cu tine. Să tot fie vreo 40 de ani. Numai cât am fost bolnavă nu am ajuns la Preacuvioasa", povesteşte bătrâna.

O întrebăm de ce vine de atâţia ani în pelerinaj la Iaşi. Ne răspunde simplu - ca să se roage. "Să ne dea Dumnezeu sănătate! La toată lumea, nu numai nouă", spune tanti Maria din Şişcani.

Tot ca să se roage la Preacuvioasa Parascheva vine şi Constantina. Nu a venit cu mâna goală.

Foto: (c) Daniela Malache/AGERPRES

"Am venit cu busuioc, am adus mâncare de-am mâncat, în rest...îmbrăcăminte, scăunel, ca să stăm, că până mâine sunt atâtea ore. Am venit să fim printre primii, ca să ne uşurăm sufletele de păcate, de greutăţile noastre, să plecăm mai repede acasă. Mergem la Cuvioasa, la Sfânta Parascheva, o atingem şi plecăm acasă. Sfânta ne dă putere, ne întăreşte şi uşurează. Noi ne bucurăm că am ajuns aici, că am fost sănătoase. Ne bucurăm şi ne rugăm nu doar pentru copiii noştri sau familiile noastre. Ne rugăm pentru toată lumea, să aibă bine şi să fie bine şi sănătoasă", transmite Constantina, doamna Tina, cum ne cere ea să îi spunem, din Adjudul Vechi, judeţul Vrancea.

În timp ce bunicuţele deapănă amintiri pentru a le trece timpul mai uşor, la câteva zeci de metri distanţă, pe lângă zidurile Mitropoliei, s-a format deja un rând impresionant de oameni. Sunt câteva mii de persoane care îşi aşteaptă cu răbdare rândul pentru a intra în Catedrala Mitropoliei şi Bucovinei, unde peste an stă depusă racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva.

Foto: (c) Daniela Malache/AGERPRES

Unii dintre aceştia sunt ieşeni care au vrut să se închine la Sfânta Parascheva înainte de prăznuirea hramului, pentru a lăsa loc pelerinilor.

"Am auzit că mâine dimineaţă la 6,00 vor scoate racla Sfintei din Mitropolie şi o vor pune în Curte. Vor veni mulţi în pelerinaj, vor sta cu orele, cu zilele. Aşa că am decis să venim noi mai devreme pentru a le lăsa lor loc de închinare. Noi putem veni nu doar de hramul Sfintei, ci în fiecare zi a anului", au spus câţiva credincioşi din Iaşi.

Alţii au venit din judeţele Galaţi, Brăila, Constanţa, în excursii organizate special. "Am venit cu autocarul. Azi stăm în Iaşi, ne rugăm şi ne închinăm la Preacuvioasa, după care mergem spre mănăstirile din Neamţ. Acolo vom şi dormi", a povestit un grup de credincioşi veniţi din Brăila.

An de an, în preajma zilei de 14 octombrie, Iaşiul devine cel mai mare centru de pelerinaj din ţară. Credincioşi atât de rit ortodox cât şi catolic vin din ţară şi străinătate pentru a se închina la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva.

Foto: (c) Daniela Malache/AGERPRES

Potrivit tradiţiei, racla cu moaştele Sfintei Parascheva este scoasă din Catedrala Mitropolitană cu câteva zile înainte de prăznuirea hramului acesteia, 14 octombrie. Anul acesta, racla va fi scoasă pe 7 octombrie, în jurul orei 06,00, şi aşezată spre închinare în baldachinul special amenajat pe esplanada Catedralei Mitropolitane. Racla va rămâne aici până pe 15 octombrie, până când se vor închina toţi pelerinii.

Cunoscută şi sub numele de Sfânta Vineri, Cuvioasa Parascheva s-a născut în localitatea Epivat, astăzi Capul Kaliakra din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în prima jumătate a secolului al XI-lea. Tradiţia spune că şi-a împărţit hainele şi hrana cu săracii, deşi era mustrată de părinţii ei. După moartea acestora, Parascheva a renunţat la avere şi a părăsit casa părintească pentru a intra în monahism la o mănăstire din apropierea Constantinopolului. De aici a plecat la Ierusalim, retrăgându-se apoi în pustiul Iordanului, într-o mănăstire de maici, unde a rămas până la vârsta de 25 de ani, după care s-a întors în satul său natal, Epivat, unde a mai trăit încă doi ani, în post şi rugăciune.

Moaştele Cuvioasei au fost păstrate aproape 200 de ani într-o biserică din Epivat, apoi la Târnovo, iar în secolul al XVI-lea au fost duse la Constantinopol. În anul 1641, pe 13 iunie, voievodul Vasile Lupu a reuşit să le aducă la Iaşi, aşezându-le în biserica Mănăstirii ''Sfinţii Trei Ierarhi''.

Racla Sfintei Parascheva a fost mutată în Catedrala Mitropolitană la sfârşitul secolului al XIX-lea, în 1888, după ce moaştele au scăpat neatinse din incendiul de la Biserica ''Trei Ierarhi". De atunci, moaştele Cuvioasei Parascheva se află la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

Ea este considerată ocrotitoarea Moldovei, dar şi a celor năpăstuiţi.

Canonizarea Cuvioasei Parascheva a fost hotărâtă de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1955. Tot atunci a fost stabilită şi data de prăznuire a Sfintei Parascheva - 14 octombrie. AGERPRES/(A - autor: Daniela Malache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)