New York - Trimisul special al AGERPRES, Oana Ghiţă, transmite: Rusia s-a aşteptat la o comunitate internaţională slabă atunci când a atacat Ucraina, dar "a calculat greşit", a afirmat, joi, preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului a susţinut o alocuţiune în cadrul evenimentului World Leaders Forum cu tema "Perspectiva României asupra războiului împotriva Ucrainei şi impactul acestuia asupra securităţii la Marea Neagră", la Universitatea Columbia din New York.

"Rusia s-a aşteptat la o comunitate internaţională slabă şi la o Ucraină care se conformează. Dar, prin ameninţările cu utilizarea forţei şi apoi folosirea acesteia, a obţinut exact opusul. Rusia a calculat greşit şi a subestimat răspunsul nostru, ca o comunitate de valori şi securitate, şi a calculat greşit răspunsul Ucrainei", a transmis Iohannis.

Şeful statului a reiterat că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei nu a început pe 24 februarie 2022.

"A început încă din 2008, atunci când Rusia a atacat Georgia. A continuat în 2014, când aşa-numiţii 'mici omuleţi verzi' au ocupat ilegal Crimeea. Şi apoi a continuat în Donbas. România, fiind foarte aproape de toate aceste conflicte, a tot semnalat consecvent că este în curs o astfel de escaladare foarte brutală şi periculoasă, şi, din păcate, am avut dreptate", a susţinut Iohannis.

Klaus Iohannis a amintit că Occidentul a fost deschis la dialog.

"În acea perioadă, Rusia a susţinut că întreaga comunitate internaţională, în special ceea ce aceasta numeşte 'Vestul colectiv', nu a dorit să intre în dialog şi să identifice soluţii la problemele existente - create chiar de Rusia - în Ucraina. Acest fapt nu a fost, desigur, adevărat. Comunitatea internaţională, inclusiv Ucraina, chiar s-a angajat în dialog cu Rusia. Au fost sute de ore de negociere care s-au derulat în cadrul oferit de Acordurile de la Minsk. Şi a fost chiar Rusia cea care a încălcat grosier aceste acorduri. Înainte de invazia din 2022, atât NATO, cât şi SUA au înaintat propuneri de discuţii cu Rusia. Dar Rusia le-a respins", a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele a amintit că România a pledat de mult timp în favoarea prevenirii şi soluţionării aşa-numitelor conflicte prelungite sau îngheţate din această regiune. "Aşa cum am spus de multe ori, războiul împotriva Ucrainei ne-a învăţat că, în astfel de conjuncturi, absenţa războiului nu înseamnă pace", a completat Iohannis.

Klaus Iohannis a evidenţiat că, "în mod ironic, drept consecinţă directă a acţiunilor iresponsabile şi ilegale ale Rusiei, am reuşit să atingem rezultate incredibile la nivel global", anume Ucraina şi Republica Moldova au primit statutul de ţări candidate, a fost redusă dependenţa energetică de Rusia, Finlanda a devenit aliat NATO, iar Suedia este în curs de a deveni stat aliat. "Ucraina însăşi este acum mai aproape, din punct de vedere politic şi practic, de Alianţă", a completat preşedintele.

De asemenea, a mai spus Iohannis, NATO a luat decizii istorice pentru a întări apărarea şi descurajarea pe Flancul Estic şi la Marea Neagră, iar Marea Neagră "a fost consfinţită irevocabil ca regiune de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică, toată lumea înţelegând că ceea ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne doar în Marea Neagră".

"România, ca partener strategic al SUA şi aliat NATO, este acum la cel mai înalt nivel de siguranţă din istoria sa recentă. Avem acum o abordare mai coerentă şi axată pe mai multe domenii în ceea ce priveşte apărarea pe Flancul Estic. Am adoptat măsuri concrete pentru a intensifica cooperarea cu alţi aliaţi la Marea Neagră, mai ales cu Statele Unite ale Americii. Aşteptăm, în acelaşi timp, cu interes implementarea recent adoptatei Strategii a SUA pentru regiunea Mării Negre, la care România a avut o contribuţie consistentă", a spus preşedintele României.

El a amintit de sprijinul venit din partea ţării noastre pentru Republica Moldova. "O Republică Moldova stabilă şi sigură are o importanţă esenţială pentru comunitatea noastră de valori", a afirmat Iohannis.

Totodată, şeful statului a subliniat că "pentru securitatea noastră, a tuturor, Ucraina trebuie să câştige". "Nu poate exista pace fără a garanta pe deplin şi a restaura independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea depline ale Ucrainei", a arătat Klaus Iohannis, evidenţiind nevoia de susţinere pentru această ţară.

"Modul de ieşire din acest război şi de îndreptare către pace va reprezenta un nou test pentru comunitatea internaţională", a apreciat Iohannis. AGERPRES/(A - editor: Mihai Simionescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)