Asociaţia Fermierilor din România (AFR) solicită autorităţilor prelungirea unilaterală a interdicţiei de import a cerealelor şi oleginoaselor din Ucraina, cu intrare imediată în vigoare, pentru o perioadă de minim 60 de zile, şi compensaţii financiare pentru preţurile de dumping şi creşterea tarifelor de transport pentru producătorii români.

Potrivit unui comunicat al AFR, transmis luni AGERPRES, ridicarea interdicţiei de import a mărfurilor din Ucraina poziţionează agricultură României într-o situaţie de incertitudine care afectează major competitivitatea fermierilor români.

"Comercializarea mărfurilor ucrainene la preţuri care sfidează competiţia, sub puterea de sustenabilitate a producătorilor locali (Ucraina neavând impuse standarde de calitate ridicate ale producţiei sau condiţii Green Deal) nu a dus, în dreptul fermierilor români, decât la acumularea de stocuri, datorii şi frustrare. Poziţionarea României pe primul loc, cu o cotă de 20% din exportul total al UE, la grâu, poate fi interpretată ca o măsură disperată a fermierilor români de minimizare a pierderilor ţinând cont de faptul că au produs scump şi sunt obligaţi să vândă ieftin, iar datoriile bat la uşă", susţin reprezentanţii asociaţiei.

Potrivit sursei citate, veniturile fermierilor români sunt estimate a fi în scădere cu circa 30-40%, ceea ce pune în pericol funcţionarea activităţilor în acest sector vital al economiei naţionale.

Fermierii sunt şi mai grav afectaţi în cazul culturilor de primăvară (porumb, floarea soarelui, soia etc.), având în vedere seceta, dar şi exporturile din Ucraina în spaţiul comunitar, la preţuri foarte mici. De asemenea, fermierii sunt în imposibilitatea de a-şi achita datoriile la credite şi costurile cu inputurile pentru înfiinţarea altor culturi, atrage atenţia AFR.

"Ucraina produce la preţuri foarte mici folosind în continuare produse chimice interzise de UE: furadan, erbicide sulfonilureice, acetoclor etc., ca atare produsele lor sunt mult mai ieftine, dar cu o calitate scăzută. Siguranţa alimentară este pusă în pericol, aceste mărfuri ajungând în etapa de procesare în unităţile de producţie din ţară noastră, dar şi a altor state membre, afectând grav interesele consumatorilor", mai spun reprezentanţii AFR.

Aceştia afirmă că este important ca România să îşi susţină interesele ca stat membru în ceea ce priveşte menţinerea producţiei de alimente de înaltă calitate, precum şi asigurarea securităţii alimentare.

De asemenea, reprezentanţii AFR consideră că a fost acordată o atenţie considerabilă facilităţilor logistice, în principal pentru importurile sau tranzitul din Ucraina, "cu tendinţa de a fi neglijate nevoile şi provocările agricultorilor români" .

În acest context, Asociaţia Fermierilor din România vine cu propuneri pentru depăşirea momentelor nefavorabile prin care trec fermierii şi, implicit, agricultura României, prima măsură vizând prelungirea unilateral a interdicţiei de import a cerealelor şi oleginoaselor din Ucraina, cu intrare imediată în vigoare, pentru o perioadă minimă de 60 de zile. Chiar şi cu interdicţie s-a constatat că a fost dublu în ultima perioadă, comparativ cu situaţia din trecut.

Alte propuneri ale AFR sunt: susţinerea alocării din bugetul european a unor compensaţii financiare pe hectar îndestulătoare pentru producătorii români, destinate compensării preţurilor de dumping şi creşterii tarifelor de transport, acces mai facil la programele Rural Invest şi Agri IMM Invest, creditarea şi eşalonarea fermelor care au datorii ridicate sub rezerva unui contract de control şi consultant pentru rambursarea creditului, buget european pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare şi portuare, pe fondul continuării tranzitului de cereale şi oleaginoase din Ucraina.

În luna mai, Comisia Europeană a permis Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui provenite din Ucraina, permiţând în acelaşi timp tranzitul acestor mărfuri pentru export în altă parte.

Executivul comunitar a pus punct vineri, 15 septembrie, interdicţiei introduse de cele cinci state membre UE cu privire la importurile de cereale ucrainene, în schimbul unor angajamente ale Kievului că va lua măsuri pentru a controla afluxul de cereale spre ţările vecine.

Însă, Polonia, Slovacia şi Ungaria au anunţat că vor păstra propriile lor restricţii cu privire la importurile de cereale ucrainene, în pofida deciziei Comisiei. Autorităţile de la Varşovia, Bratislava şi Budapesta susţin că acţionează în interesele economiilor lor şi că deciziilor lor sunt destinate să protejeze fermierii lor de afluxul de produse ucrainene.

Ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu, se va întâlni luni, de la ora 18:00, cu asociaţiile de fermieri pe tema importului cerealelor din Ucraina. El a dat asigurări că, începând cu data de 15 septembrie, "nu a intrat niciun bob" în România şi nu vor intra cereale nici în următoarele 30 de zile. Acesta a transmis recent că vor fi luate cele mai bune măsuri, atât economice şi financiare, cât şi acte normative, "pentru a sprijini şi proteja fermierii români".

Ucraina era unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale, înainte ca invazia rusească din 2022 să îi scadă capacitatea de a expedia produse agricole prin porturile sale de la Marea Neagră. De atunci încoace, fermierii ucraineni s-au bazat pe exporturile realizate prin ţările vecine, inclusiv prin România.

Conform autorităţii portuare, în primele opt luni ale anului 2023, Ucraina a exportat 9,2 milioane de tone de cereale prin Portul Constanţa, însă ritmul livrărilor a încetinit, pe măsură ce atacurile ruseşti asupra porturilor de la Dunăre s-au intensificat. Comparativ, pe tot parcursul anului 2022, Ucraina a expediat 8,6 milioane de tone de cereale prin Portul Constanţa. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)