Republica Moldova este dispusă să achite puţin peste 1% din datoria către Gazprom, în pofida pretenţiilor financiare ale companiei ruse. Autorităţile de la Chişinău recunosc doar 8,6 milioane de dolari din factura totală de 709 milioane de dolari calculată de furnizorul rus de gaze a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul moldovean al Energiei, Victor Parlicov.

De asemenea, acesta a susţinut că Republica Moldova ar putea solicita Gazprom despăgubiri pentru neonorarea contractului pe care l-a avut încheiat cu Moldovagaz, ca urmare a sistării unilaterale a livrărilor.

Pe de altă parte, el a vorbit despre rolul important pe care România ar putea să îl joace în privatizarea reţelelor şi operatorilor de energie din Republica Moldova şi a făcut referire şi la stocurile de gaze cu rol strategic pe care ţara sa le face în depozitele din România.

Totodată, el a făcut referire în interviu şi la obligaţiile pe care Guvernul de la Chişinău le are faţă de populaţia din Transnistria în cee ce priveşte asigurarea energiei.

AGERPRES: Preşedintele Maia Sandu a anunţat recent că începând din această lună reţelele de gaze din Republica Moldova vor fi operate de Transgaz, compania românească. În ce condiţii s-a produs acest transfer de administrare?

Victor Parlicov: În primul rând, este vorba despre un proces care a demarat încă din 2012 şi atunci ne-am asumat ca ţară, Republica Moldova, în cadrul tratatului Comunităţii Energetice, să implementăm această separare, unbundling, până acum fiind blocaţi şi de Gazprom, în mare parte. Practic, ei erau cei care au sabotat procesul. Nu se găseau soluţii. Anul trecut s-a modificat legea, inclusiv pentru a da o soluţie, chiar dacă Gazprom încearcă să se opună. Anul acesta, în septembrie, procesul trebuia finalizat. Ceea ce mă bucură foarte mult este că am reuşit să finalizăm acest proces. Bun, nu e finalizat încă de iure, dar cea mai mare parte, cel mai esenţial lucru deja s-a produs şi s-a produs prin acordul benevol al ambelor părţi - exista riscul, exista posibilitatea, ca părţile să nu ajungă la un acord şi această preluare a operării sistemului de transport din Republica Moldova să se întâmple printr-o decizie a reglementatorului - printr-o decizie, spunem bazată pe lege aici, adică printr-o decizie impusă de fapt administrativ de către statul Republica Moldova.

Am reuşit să găsim formula cum s-o realizăm cu acordul ambelor părţi şi a fost semnat acest contract de către Moldovatransgaz şi de către Vestmoldtransgaz, Moldovatransgaz fiind o subsidiară a Moldovagaz, care la rândul său este o companie fiică practic a Gazprom, iar Vestmoldtransgaz este o companie fiică a Transgaz din România. Astfel, începând cu această lună, după finalizarea procedurilor, după finalizarea părţii formale, Vestmoldtransgaz, subsidiara Transgaz, va prelua în operare întreg sistemul de transport gaze din Republica Moldova. Astfel, marcăm o nouă etapă: finalizăm transpunerea şi implementarea Pachetului 3 pe dimensiunea de gaze şi putem să mergem în continuare înspre o piaţă liberă, cu mai mulţi furnizori care să nu fie stingheriţi, să nu fie obstrucţionaţi de cineva, să nu aibă riscul de a fi cumva obstrucţionată intrarea lor în piaţă de terţe părţi.

AGERPRES: Este un proces care nu este definitiv, e un termen limitat în momentul de faţă. Vă gândiţi la o privatizare a acestei companii?

Victor Parlicov: Deci, momentan am avut ca scop să finalizăm procesul şi am găsit această soluţie. Desigur că sunt pe masă mai multe opţiuni în continuare. Oricum, e vorba de un contract nu pe termen scurt, e un contract pe cinci ani. Avem timp la dispoziţie. Urmează ca şi Transgaz-ul românesc să înveţe şi să înţeleagă mai bine cum şi în ce condiţii funcţionează sistemul la noi. Şi avem şi noi timp, în Republica Moldova, să înţelegem mai bine cum va opera, cum se vor schimba condiţiile de operare pe piaţă, dacă vrem să continuăm cu procesul acesta de operare de către un terţ pe activele Gazprom sau putem să mergem pe formule mai dure de separare, adică impunerea de fapt Gazprom să vândă reţelele de transport.

AGERPRES: Republica Moldova a fost interesată să stocheze gaze în România. Aveţi în momentul de faţă stocuri de gaze pentru iarna următoare?

Victor Parlicov: Avem stocuri mici, foarte mici. Ele au menirea mai curând de a asigura livrările în cazuri critice. Sunt stocuri de siguranţă. Nu sunt stocurile comerciale. Marea majoritate a stocurilor totuşi le păstrăm în Ucraina, stocurile comerciale. În România vom ajunge foarte curând la vreo 20 şi aproape 25 de milioane metri cubi stocaţi.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: În depozitele din România ar putea creşte această cantitate?

Victor Parlicov: Va creşte. Să vedem cu ce ritm, pentru că aici ţine iarăşi şi de nişte parametri tehnici, dar şi de nişte parametri comerciali. Pe noi desigur că ne interesează în primul rând să putem scoate acest gaz din depozite atunci când avem nevoie de el, cu viteza cu care avem nevoie la consum, ori în România acest lucru este limitat, capacitatea de extragere din depozite, şi de asta şi nu stocăm volumele cele mai mari aici. În al doilea rând, condiţiile comerciale .... Trebuie să fie şi un preţ cumva comparabil, pentru că la acest moment preţul din Ucraina este de câteva ori mai jos decât cel din România şi atunci noi diversificăm riscurile. Ţinem o parte din volume în România, dar totuşi cea mai mare parte o ţinem oricum în Ucraina.

AGERPRES: În urma unui audit extern s-a constatat că datoriile Republicii Moldova către Gazprom ar fi de zece ori mai mici decât cele pe care le-a avansat compania rusă...

Victor Parlicov: Nu ale Moldovei faţă de Gazprom, ale Moldovagaz faţă de Gazprom şi nu de zece ori, ci de aproape o sută.

AGERPRES: Aveţi discuţii cu partea rusă să renegociaţi aceste costuri?

Victor Parlicov: Haideţi să dau un pic de context la toată istoria asta. În octombrie 2021, atunci când practic Gazprom a renunţat, a refuzat să semneze un contract pe termen lung şi noi nu aveam nicio altă sursă de furnizare, de alimentare cu gaze, nu exista niciun alt contract, nu exista nici măcar experienţa de a lucra cu alte pieţe, în cadrul negocierilor pentru semnarea unui contract pe perioadă mai lungă s-a convenit între Republica Moldova, reprezentată pe atunci de vicepremierul Andrei Spânu, şi partea rusă (...) semnarea unui fel de protocol în care au agreat părţile mai multe elemente care vizează nu doar contractul, dar şi anumite chestii la nivel mai politic. Unul din aceste elemente care a fost introdus în acest protocol, la solicitarea Republicii Moldova, a fost efectuarea unui audit, pentru că Gazprom insista că: "voi aveţi o datorie, noi am calculat-o în contabilitate, 700-800 de milioane de dolari. Plătiţi!". Pe noi ne interesa nu cât e contabil această datorie, dar care este natura, care sunt motivele, de unde s-a format această datorie şi cât consumatorii din Republica Moldova sau statul Republica Moldova trebuie să-şi asume. Cât din această datorie trebuie să-şi asume statul şi ce trebuie să îşi asume acţionarii?

Gazprom controlează 64% din acţiunile Moldovagaz. De ce atunci când o companie unde Gazprom deţine 64% din acţiuni este datoare faţă de Gazprom, iar achitarea trebuie să o facă consumatorul din Republica Moldova, integral, toată datoria? De asta noi am vrut să facem această diferenţiere, să înţelegem cât din această datorie ţine, să spunem aşa, de intervenţia sau de neonorarea anumitor obligaţii de către Republica Moldova ca stat şi cât din această datorie trebuie somată inclusiv de acţionari şi rezolvată între acţionari. Concluziile acestui audit au fost cam în felul următor: cuantumul datoriilor varia de la o dată la alta. Ca ultimă dată de referinţă s-a luat sfârşitul lunii martie 2022. La acel moment, datoria a reprezentat circa 709 milioane de dolari în contabilitate, dintre care auditorii au constatat că pentru 276 de milioane de dolari, nici Moldovagaz şi nici Gazprom, care au fost solicitaţi să prezinte informaţia, nu au putut prezenta documente confirmative, de unde s-a luat această datorie. Asta e toată datoria acumulată din anii '90 până în anul 2003, încă vreo 400 de milioane de dolari fiind expirate, fiind prescrise. Termenul de achitare a acestor datorii a fost depăşit. Gazprom nu a făcut procedurile necesare pentru a menţine această datorie valabilă. Şi atunci noi am propus, în mod normal, ca aceste datorii să fie casate.

Mai mult decât atât, au fost depistate elemente pe care Moldovagaz le-ar putea înainta în raport cu Gazprom, anumite acţiuni, inclusiv pretenţii financiare legate de încălcarea anumitor prevederi contractuale sau anumitor comportamente care, să spunem, depăşesc contractele tipice de acest gen. Spre exemplu, atunci când tranzita gaze pe teritoriul Republicii Moldova, Gazprom nu achita, aşa cum este regula de bază, preţul de transport către operatorul de transport din Republica Moldova la tarifele stabilite. Nu a încheiat contract cu transportatorul licenţiat, dar împărţea banii, 50% pentru malul stâng, 50% pentru malul drept. Din aceste împărţiri, noi am calculat că am putea înainta pretenţii financiare Gazprom-ului de circa 160 de milioane de dolari.

Mai mult de atât, anul trecut, spre exemplu, începând cu luna octombrie, Gazprom nu a mai livrat volumele de gaze pe care noi le-am contractat în condiţiile obligatorii. Adică noi ne-am făcut partea, ne-am onorat datoria noastră, noi am achitat la timp, iar Gazprom, atunci când au fost solicitate volumele necesare pentru lunile octombrie, noiembrie, decembrie etc a redus aceste volume unilateral, încălcând prevederile contractului.

Noi nu am cuantificat cât ar putea fi aceste pretenţii, dar ceea ce propunem în acest acord de soluţionare a datoriilor este de fapt următorul lucru: noi achităm o sumă de 8,6 milioane de dolari, care, aşa cum am spus, reprezintă puţin peste un procent din cuantumul datoriilor care era solicitat de Gazprom şi, în condiţiile astea, închidem toate întrebările, inclusiv renunţăm la înaintarea pretenţiilor financiare pentru încălcările comise de Gazprom. Asta a fost propunerea noastră. Acum mingea este pe terenul Gazprom. Noi aşteptăm o reacţie din partea lor, inclusiv documentară, dincolo de comunicate de presă. Mai departe, urmează procedurile, să vedem cum facem. Eu cred că noi avem deja un bun temei pentru a pune punct acestei istorii şi a soluţiona în sfârşit problema acestei datorii.

AGERPRES: Deci, practic, speraţi la înlăturarea oricărei relaţii comerciale cu Gazprom şi ştergerea datoriilor totale?

Victor Parlicov: Noi vorbeam acum doar de datoriile aferente consumului pe malul drept, acea parte a Republicii Moldova pe care o controlează autorităţile constituţionale. Dar ... da, adică noi deja pe partea dreaptă a Nistrului nu consumăm gaze de la Gazprom, deja datoria asta practic nu se schimbă. Este ca şi fixată, pentru că nu apar datorii noi şi nici nu apar plăţi. Respectiv, da, urmează să găsim o soluţie.. Noi cu prezentul şi viitorul cam suntem clari. Acum a rămas să soluţionăm problema, trecutul.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: În sezonul rece precedent Republica Moldova a trecut printr-o puternică criză energetică. Credeţi că această criză ar putea fi reluată în acest an pe fondul problemelor legate de asigurarea energiei?

Victor Parlicov: Cu certitudine, nu. Noi suntem cu mult mai bine plasaţi acum şi mai bine pregătiţi pentru orice scenariu legat de iarna care vine. Pe de o parte, spre deosebire de anii precedenţi, avem stocuri de gaze deja, avem experienţa de a contracta aceste gaze din surse diferite. Deci, ca să vă daţi seama, acum deja stocurile de gaze pe care le avem sunt suficiente pentru a acoperi consumul Republicii Moldova până la sfârşitul lunii ianuarie şi mai urmează să facem stocuri. Deci, noi considerăm că acum preţurile sunt încă bune şi că merită să achiziţionăm gaze după ce mai scade panica legată de anumite acţiuni din Australia, Norvegia, pe burse. Merită să procurăm gaze pentru a face stocuri pentru perioada de iarnă şi a avea suficiente stocuri pentru a ieşi din perioada de iarnă, inclusiv până în luna aprilie, respectiv.

Urmărim cât e de raţional să creştem cuantumul stocurilor, dar adevărul e că într-adevăr ne mişcăm foarte repede, suntem foarte siguri că securitatea alimentării cu gaze nu mai este periclitată. Acum preţurile la gaze au scăzut şi încercăm să facem tot posibilul ca să reducem şi preţurile pentru consumatori în iarna care vine. Pentru asta trebuie să finalizăm procurarea stocurilor, să înţelegem cât este costul mediu ponderat al acestor stocuri cu care intrăm în iarnă şi să stabilim un preţ pentru consumatori bazat, să spunem, pe acest preţ mediu ponderat. (...) Avem război în Ucraina, există anumite riscuri, dar atât parametrii tehnici, cât şi din punct de vedere comercial, din punct de vedere al preţului, al conjuncturii preţurilor la nivel internaţional, iarna care vine se aşteaptă a fi o iarnă mai bună, chiar dacă va fi nu mai blândă sau mai geroasă decât iarna precedentă, se aşteaptă a fi mai uşoară pentru consumatori.

În plus, avem avem totuşi anumite riscuri legate de comportamentul celor din regiunea transnistreană. Ei ar putea să ne saboteze la contractul de furnizare a energiei electrice. Totodată, eu sunt încrezător că noi putem face faţă unui scenariu care pentru noi este dureros, dar, să spunem aşa, poate fi depăşit inclusiv prin redirecţionarea anumitor bani pentru compensaţii la energie electrică. Pentru regiunea Transnistria acest scenariu este un scenariu de sinucidere. Şi atunci sper foarte mult să nu ajungem acolo. Dar pentru orice eventualitate noi suntem pregătiţi.

AGERPRES: Care este alternativa la energia electrică importată din Transnistria?

Victor Parlicov: Alternativa este să achiziţionăm această energie din România şi am avut această experienţă în luna noiembrie anul trecut. A fost extrem de scump, am nimerit şi pe un fundal cu cele mai înalte preţuri istorice în Europa şi în regiune la energie electrică, dar am făcut faţă. Au crescut enorm tarifele pe parcursul unei luni, au săltat de câteva ori, dar am reuşit să calmăm spiritele şi acum avem şi preţurile mai joase decât au fost anul trecut. Deci, chiar şi dacă nu vom procura de la centrala termo-electrică moldovenească, noi nu vom ajunge la acel nivel de tarife pe care îl aveam anul trecut la energie electrică. Şi pe dimensiunea energie electrică noi iarăşi ne pregătim pentru cel mai prost scenariu, dar lucrăm ca să ajungem cu toţii într-un scenariu pozitiv, în care şi consumatorii din Republica Moldova au energie electrică la preţuri rezonabile, dar şi regiunea transnistreană nu intră într-un colaps şi nu implodează, pentru că, în asemenea caz, tot noi va trebui, sub o formă sau alta, să achităm cumva costurile, să ne asumăm costurile pentru cetăţenii noştri din stânga Nistrului, pentru că, repet, probabil că 90%, dacă nu mai mulţi dintre cei care locuiesc în stânga Nistrului, sunt cetăţeni ai Republicii Moldova.

AGERPRES: În acest context de criză energetică, vă gândiţi la dezvoltarea unor noi capacităţi de producţie pe surse regenerabile?

Victor Parlicov: Şi pe regenerabile şi nu doar pe regenerabile. Săptămâna aceasta, cel târziu săptămâna viitoare, iese de la Guvern legea cu privire la energie regenerabilă într-o nouă redacţie, cu amendamente, cu modificări la legea energiei regenerabile. Suntem siguri că este un proces prioritar şi suntem siguri că o vom vedea votată, în luna octombrie, cel târziu, şi asta ne va permite să creştem, să anunţăm licitaţii pentru capacităţile mai mari de energie regenerabilă. Preconizăm puţin peste 100 de megawaţi eoliene, între 50 şi 60 de megawaţi pe fotovoltaice şi, dincolo de asta, vreau să vă spun că au explodat investiţiile în energie regenerabilă, în special panouri fotovoltaice, făcute de către consumatori. Deci, noi până acum avem mecanismul de contorizare netă implementat, care de fapt permite fiecărui consumator să utilizeze reţeaua în calitate de acumulator virtual, iar, odată cu săltarea preţurilor de anul trecut, foarte multă lume a vrut să-şi acopere riscurile şi şi-a instalat aceste panouri solare şi vorbim nu doar de consumatori casnici, vorbim şi de business. O parte dintre ei au beneficiat şi de granturi în acest sens. Într-un final, noi am ajuns ca în ultima jumătate de an investiţiile în panouri solare instalate de consumatori să depăşească ceea ce s-au făcut în precedenţii cinci ani. În următoarea jumătate de an credem că ritmul se va menţine. Noi, cred că deja către vara viitoare, vom avea cel puţin încă vreo 120 de megawaţi de energie din panouri fotovoltaice instalate doar de consumatori.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Aţi spus recent că e cazul să reîntăriţi colaborarea cu România în materie de producere de energie electrică. La ce v-aţi gândit concret?

Victor Parlicov: Am avut şi ieri o discuţie cu omologul meu, cu domnul Burduja (Sebastian Burduja, ministrul Energiei n.r). Sigur că avem acum un palier foarte larg de discuţii şi de subiecte pe care se lucrează în paralel. Este vorba şi de achiziţionarea energiei electrice din România. Este vorba şi de colaborare pe dimensiunea nucleară. E vorba şi de crearea unui operator de piaţă în Republica Moldova, prin a atrage, de fapt, OPCOM să creeze o sucursală la Chişinău şi să devină operator de piaţă pe energie electrică în Republica Moldova. Este vorba şi de proiecte care ţin de colaborarea pe dimensiunea de gaze, nu doar stocare, colaborare pe transport gaze. Noi avem acelaşi interes ca acest coridor, aşa numit coridor vertical din Grecia, care trece din Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova, Ucraina, să fie cât mai utilizat, să treacă cât mai mult gaz pe acolo, pentru ca inclusiv şi sistemele noastre de transport să beneficiezi de acest lucru şi consumatorii din Europa Centrală să poată avea acces la gaz mai ieftin. Şi atunci această colaborare din Grecia până în Ucraina cuprinde şi o colaborare foarte strânsă între Moldovatransgaz - Transgaz, respectiv Vestmoldtransgaz, care va prelua în operare, şi cu partea ucraineană.

Sunt foarte multe procese în paralel, inclusiv pe generare de energie electrică. Există, să spunem aşa, interes din partea investitorilor din România pentru a face investiţii, inclusiv în regenerabile, dar nu doar. Inclusiv grupul Premier Energy, care este prezent şi în România şi în Republica Moldova, se gândeşte la extinderea activităţii şi la noi investiţii pe centrale de echilibrare a sistemului electroenergetic. Adică puţin câte puţin se dezmorţeşte, să spunem aşa, situaţia cu investiţiile în sectorul energetic. Interconexiunile, ceea ce probabil că nu l-am menţionat, dar e cel mai important element, se lucrează în paralel la toate trei proiecte de linii de interconexiune: finalizarea Vulcăneşti - Chişinău, sincronizarea agendei pe Bălţi - Suceava şi o nouă linie care se află în fază de pre-fezabilitate pe axa, undeva, Chişinău sau Străşeni - Iaşi. Acestea sunt lucrurile care se derulează în paralel şi au ca finalitate, practic, integrarea pieţelor Republicii Moldova, a sistemelor electroenergetice din Republica Moldova şi din România într-o piaţă comună, care într-un final să ajungă într-o piaţă europeană comună.

AGERPRES: Luaţi în calcul şi privatizarea reţelelor şi operatorilor de energie electrică din Republica Moldova, după modelul celor pe gaz?

Victor Parlicov: Da, se lucrează în acest sens. Da, în acest sens progresăm. Nu vă pot da la moment detalii, dar eu sunt sigur că interesul de ambele părţi ale Prutului este sincer şi este, să îi spun aşa, asumat.

AGERPRES: Deci, România ar putea să joace un rol important în procesul de privatizare ..

Victor Parlicov: România deja joacă un rol important în tot ce ţine în primul rând sprijinul politic oferit Republicii Moldova, pentru că ăsta nu este mai puţin valoros. De la asta pornesc toate lucrurile, sprijinul politic necondiţionat care îl are România faţă de Republica Moldova şi de aici pornesc foarte, foarte multe lucruri şi colaborările pe energie şi, să spunem, contribuţiile financiare şi rolul României ca un fel de avocat al Republicii Moldova şi al integrării Republicii Moldova accelerate în Uniunea Europeană.

AGERPRES: Se vorbeşte de o bursă de energie în Republica Moldova şi că ar putea să devină operaţională în cel mai scurt timp. Ce avantaj ar putea să ofere Republicii Moldova această bursă de energie?

Victor Parlicov: În primul rând, orice bursă de energie are ca scop final transmiterea unor semnale de preţ care să permită o mai corectă distribuire a investiţiilor şi echilibrarea sistemelor energetice. Atâta timp cât consumatorul nu simte diferenţă de preţ de la oră la oră, în funcţie de cât de încărcat este sistemul, dacă este deficit de energie în sistem sau este exces de producţie, consumatorul nu-şi ajustează comportamentul şi sistemul nu primeşte semnale de preţ necesare pentru a investi în stocare sau în echilibrare. Piaţa de energie este acel instrument care captează şi transmite aceste semnale de preţ, care într-un final duc la prioritizarea investiţiilor.

Un singur exemplu: în România, la ziua de astăzi, urmăream preţurile pe OPCOM. Dimineaţa preţurile înalte 120-130-140 euro/megawatt/oră, seara 140-150 megawatt/oră, ziua aproape de zero, foarte mult soare, exces de generare, preţurile intră aproape de zero. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că în acest model deja devin fezabile, comercial fezabile, investiţiile în stocarea energiei, în baterii de stocare a energiei. Asta înseamnă că vor apărea investitori care vor crea aceste capacităţi de stocare, vor prelua energie atunci când este exces, ziua în amiaza mare, şi o vor livra în sistem atunci când este deficit, dimineaţa şi seara, respectiv acest comportament investiţional nu avea să se producă dacă nu existau aceste diferenţe de preţ orare în Republica Moldova. Nu, nu facem altceva decât să creăm acest mecanism de la zero, dar preluând practic toată, odată cu OPCOM, experienţa de peste 20 de ani a OPCOM-ului din România şi sperăm ca acest proces la noi să se deruleze mult mai rapid decât în România, pentru că deja sunt foarte multe lucruri învăţate şi inclusiv şabloane de documente elaborate în limba română.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Veţi depinde şi în această iarnă de situaţia din Ucraina. Vă gândiţi că situaţia s-ar putea agrava ca urmare a atacurilor intensificate în zona Odesa?

Victor Parlicov: Cu certitudine luăm în calcul aceste scenarii, dar vreau să vă spun că noi deja acum, când facem scenariile legate de pregătirea de iarnă, noi nu mizăm pe sprijinul Ucrainei, nu mizăm pe faptul că Ucraina ne poate ajuta cu ceva, pentru că noi ne dăm seama că ei sunt extrem de vulnerabili la rândul lor şi nu pot, chiar dacă ar vrea, să ne ajute cu ceva, uneori nu sunt ei siguri că ar putea face ceva, pentru că este război. AGERPRES/(A- autor: Cristian Lupaşcu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)