Premierul indian Narendra Modi a încheiat duminică un summit G20 care a fost calificat drept un succes în special de Rusia şi de Brazilia, ţară care va găzdui următoarea ediţie la Rio de Janeiro, transmite AFP.

India, ţara gazdă din acest an, a reuşit să facă să fie adoptată o declaraţie comună, care denunţă recurgerea la forţă în scop de cucerire teritorială, dar s-a abţinut să critice direct invazia Moscovei în Ucraina.

În timp ce un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev declarase deja sâmbătă că "G20 nu are de ce să fie mândru", şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat duminică la rândul său că "summitul este fără nicio îndoială un succes".

"Am fost capabili să dejucăm tentativele Occidentului de a "ucrainiza" ordinea de zi a summitului", a declarat Lavrov, care a condus delegaţia rusă în absenţa preşedintelui Vladimir Putin, într-o conferinţă de presă la New Delhi. "Textul nu menţionează Rusia deloc", a spus el.

"Preşedinţia indiană a reuşit cu adevărat să unească participanţii la G20 care reprezintă Sudul global", a adăugat Lavrov, sugerând că Brazilia, Africa de Sud, India şi China au reuşit să îşi facă auzite vocile.

Potrivit unui mesaj pe X (fostul Twitter) al oficialului indian Amitabh Kant, unul dintre principalii organizatori ai summitului, textul de compromis privind Ucraina din declaraţia finală a necesitat "peste 200 de ore de negocieri neîntrerupte, 300 de întâlniri bilaterale (şi) 15 versiuni" ale textului.

Kant a subliniat rolul jucat de Brazilia, între alţii, în elaborarea acestui compromis.

"Nu putem permite ca problemele geopolitice să blocheze agenda discuţiilor G20", a subliniat preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, la sesiunea finală a summitului, pe care l-a calificat drept "un succes".

"Nu ne interesează un G20 divizat. Avem nevoie de pace şi cooperare în loc de conflicte", a adăugat el.

Duminică, premierul indian Modi i-a înmânat în mod simbolic lui Lula ciocanul preşedinţiei rotative a G20, asigurându-l de "sprijinul" său şi exprimându-şi încrederea că va şti să facă să "progreseze obiectivele noastre comune".

Următorul summit urmează să aibă loc în noiembrie 2024 la Rio de Janeiro.

În cadrul unui interviu difuzat sâmbătă seara pe canalul de televiziune indian Firstpost, Lula a dat asigurări că Vladimir Putin va primi o invitaţie şi că nu va fi arestat, în pofida unui mandat în acest sens emis în martie de Curtea Penală Internaţională (CPI), care îl acuză pe preşedintele rus de crime de război pentru deportarea copiilor ucraineni.

Kremlinul neagă aceste acuzaţii, considerând "nul" mandatul de arestare, dar Brazilia, semnatară a Statutului de la Roma din 1998, tratatul internaţional care a dus la crearea CPI în 2002, ar trebui teoretic să îl aresteze dacă acesta ar intra pe teritoriul său.

"Eu pot să vă spun că, dacă voi fi preşedintele Braziliei şi dacă el vine în Brazilia, nu există niciun motiv ca să fie arestat", a asigurat Lula.

La rândul său, la finalul summitului de duminică, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut ca Rusia să nu fie "marginalizată" în discuţiile pentru relansarea acordului privind exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră.

De asemenea, el a avut duminică o întâlnire bilaterală cu omologul său egiptean Abdel Fattah al-Sissi, marcând sfârşitul unei disensiuni de un deceniu între cele două ţări.

Dincolo de Ucraina, ţările G20 sunt, de asemenea, divizate cu privire la viitorul petrolului.

În condiţiile în care 2023 este pe cale să devină cel mai călduros an cunoscut vreodată de omenire, declaraţia finală a eşuat să cheme la o renunţare la combustibilii fosili, deşi a susţinut pentru prima dată obiectivul de triplare a energiilor regenerabile până în 2030.

"Este insuficient", a recunoscut preşedintele francez Emmanuel Macron, care a "alertat întreaga lume" asupra necesităţii de a stabili obiective mai ambiţioase, în special privind renunţarea la petrol. AGERPRES/ (AS - editor: Vicenţiu Purcărea)