Summitul Iniţiativei celor Trei Mări (I3M) şi Forumul de afaceri al I3M de la Bucureşti le oferă ţărilor participante ocazia de a colabora în domenii esenţiale precum infrastructura, transporturile şi digitalizarea, dar şi de a discuta despre o viziune similară privitoare la modul de a genera mai multă creştere în regiune şi de a furniza sprijin Ucrainei, susţine ministrul de stat al Departamentului britanic pentru Afaceri şi Comerţ, Nusrat Ghani, într-un interviu pentru AGERPRES.

Prezentă la Bucureşti miercuri şi joi pentru cele două reuniuni, reprezentanta Londrei a ţinut să remarce importanţa aderării Greciei, ca membră, şi a Ucrainei şi Republicii Moldova, ca ţări participante asociate, la I3M.

Pe de altă parte, Nusrat Ghani a evidenţiat colaborarea britanico-română în domeniul apărării, exprimând disponibilitatea ca Marea Britanie să ofere tot sprijinul de care are nevoie România, fizic, financiar şi în privinţa informaţiilor.

Nu în ultimul rând, ministrul britanic a salutat evoluţia schimburilor comerciale între Londra şi Bucureşti. Însoţită de reprezentanţii a 20 de companii britanice, Nusrat Ghani a subliniat că România este unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Regatului Unit şi şi-a exprimat speranţa că volumul investiţiilor britanice în România va spori.

AGERPRES: Care sunt priorităţile Summitului Iniţiativei celor 3 Mări (I3M) şi cele ale Forumului de Afaceri al I3M, ţinând cont de noile realităţi economice şi geopolitice generate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei?

Nusrat Ghani: În primul rând, vă mulţumesc mult pentru invitaţie. Este prima dată când mă aflu la Bucureşti şi a fost o zi fantastică până acum. Iniţiativa se referă în principiu la a ne asigura că lucrăm împreună şi mai puternic, aşa cum a spus ieri preşedintele Iohannis, acesta este principiul de bază al Iniţiativei celor 3 Mări. Şi, în special, vizăm anumite domenii privind creşterea, tehnologiile şi digitalizarea. Scopul pentru care mă aflu aici este de a ne asigura că lucrăm în colaborare atunci când vine vorba despre progres, fie că este vorba despre infrastructură, transporturi, digitalizare, dar şi despre Ucraina.

Unul dintre lucrurile pe care le fac în ţara mea, în calitate de ministru, este că sunt responsabilă pentru o echipă operativă pe care o co-prezidez împreună cu vicepremierul ucrainean. Este vorba despre infrastructură esenţială, reconstrucţie, atât de multe lucruri de care are nevoie Ucraina. Şi este vorba despre modul în care furnizăm expertiză, cunoştinţe şi, de asemenea, sprijinul practic pentru reconstruirea infrastructurii esenţiale din Ucraina. Ştim că transporturile sunt importante, ştim şi cât de importantă este logistica. Invadarea ilegală groaznică a Ucrainei de către Putin a pus o mare presiune pe ţările din jurul Ucrainei, dar şi la nivel global în ceea ce priveşte securitatea energetică şi alimentară. Aşa că am discutat şi despre aceste aspecte. Ceea ce a fost interesant la deschiderea summitului 3SI de ieri a fost includerea noilor state membre, Grecia, Republica Moldova şi Ucraina (ultimele două invitate ca membri asociaţi n.e.).

A fost remarcabil să văd atât de mulţi şefi de stat aici la Bucureşti, toţi discutând despre o viziune similară despre cum putem genera mai multă creştere în regiune şi cum putem oferi sprijin şi Ucrainei.

AGERPRES: România are un potenţial imens şi în domeniul industriei de apărare. Cum credeţi că ar trebui fructificat acest potenţial, având în vedere că acum este nevoie mai mult ca oricând de consolidarea rezilienţei regionale şi europene? Ce proiecte ar putea fi dezvoltate în acest domeniu?

Nusrat Ghani: Avem deja o relaţie solidă cu România. Cred că recent, poate chiar săptămâna aceasta, au sosit alte câteva sute de soldaţi britanici şi facem o serie de exerciţii aici şi lucrăm şi oferim consultanţă, îndrumare şi sprijin României, după cum consideră ei că este necesar. Avem o expertiză foarte mare în domeniul apărării. Vrem să ne asigurăm că oferim tot sprijinul de care are nevoie România. Cred că ceea ce vedem noi din Regatul Unit, războiul cumplit din Ucraina, cât de aproape de casă poate fi conflictul face necesar să ne asigurăm că furnizăm cât mai mult sprijin puternic atât fizic, cât şi financiar, dar şi în privinţa informaţiilor. Trebuie să lucrăm împreună dacă vrem să-l învingem pe Putin.

AGERPRES: România încă întâmpină dificultăţi în domeniul transporturilor, mai ales în ceea ce priveşte reţeaua rutieră şi cea feroviară. În opinia dumneavoastră ce ar trebui făcut pentru dezvoltarea acestor reţele?

Nusrat Ghani: M-am întâlnit ieri cu ministrul transporturilor (Sorin Grindeanu, n.red.), iar la întâlnire au participat şi reprezentanţi ai aviaţiei, cred că şi ai transporturilor maritime şi ai căilor ferate. S-au înregistrat deja progrese uriaşe în acest domeniu. Am fost ministru al transporturilor, aşadar ştiam că trebuie să planifici şi să te pregăteşti cu mult timp înainte dacă vrei să construieşti o nouă infrastructură. Ştim că o bună infrastructură înseamnă dezvoltarea comunităţilor la nivel regional şi naţional. Ştim cât de important este ca România să continue să se dezvolte şi să crească. Mă aflu aici împreună cu 20 de companii din Regatul Unit care au o experienţă uriaşă în domeniul construcţiilor şi al transporturilor. Vrem să vedem dacă putem oferi mai multe îndrumări, sprijin şi consiliere, după cum consideră România că este necesar, în special în ceea ce priveşte problemele legate de porturi, calea ferată, drumurile şi aviaţia. Cred că avem aceleaşi provocări.

Mulţi oameni vor să vină în Bucureşti. Vor să vadă cum îşi pot extinde afacerea sau cum să se extindă într-un mod care să se potrivească multor comunităţi, limitând în acelaşi timp impactul asupra mediului. Există oportunităţi uriaşe în România. Văd că avem un apetit pentru dezvoltarea ulterioară, aşa că acest lucru dovedeşte cu adevărat că putem face schimb de experienţă.

AGERPRES: Care sunt provocările în domeniul securităţii cibernetice la nivel european şi regional?

Nusrat Ghani: Securitatea cibernetică este un subiect emergent, dacă pot să vă împărtăşesc ce facem acasă, în Regatul Unit. Înainte am fi abordat apărarea într-un sens mult mai fizic, dar acum ne dăm seama că se întâmplă mult mai multe lucruri în spaţiul cibernetic, fie că este vorba de atacuri cibernetice asupra unor instituţii care sunt esenţiale pentru economia noastră, mă gândesc la instituţii financiare sau la instituţiile de sănătate. Şi dacă ne uităm la agresori, fie că ar putea fi Rusia sau Asia de Sud-Est, trebuie să se lucreze mult mai mult.

Dar există, de asemenea, oportunitatea de a încerca să gestionăm ceea ce gândim după ce am gestionat securitatea cibernetică şi inteligenţa artificială. Care sunt parametrii? Care sunt standardele pe care le vom stabili astfel încât această tehnologie să nu ne depăşească. Ne putem asigura că tehnologia funcţionează pentru noi pentru a proteja ceea ce considerăm că este important pentru noi.

Şi, de asemenea, se pun probleme legate de moralitate. Când şi cum implementăm inteligenţa artificială? Securitatea cibernetică va fi o ameninţare emergentă. Este un subiect foarte important pentru noi, în Marea Britanie, şi sperăm să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a împărtăşi această expertiză în cadrul Iniţiativei celor 3 Mări.

AGERPRES: Ultima întrebare este despre relaţiile bilaterale. Ce ne puteţi spune despre schimburile comerciale între Regatul Unit şi România? Dar despre investiţiile britanice în ţara noastră?

Nusrat Ghani: Ei bine, comerţul este în creştere în direcţia bună şi este fantastic să vedem cât de uşor este să faci afaceri între cele două ţări. Cred că suntem unul din primii 10 investitori (în România, n.red.), sunteţi unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai noştri. Sunt aici cu aproximativ 20 de companii şi, da, au adus în România o jumătate de duzină de investitori mari din Marea Britanie şi au avut o experienţă foarte pozitivă până acum. Îmi doresc foarte mult să văd mult mai multe investiţii în România. Vreau să văd că relaţia noastră comercială se dezvoltă şi mai mult şi mai rapid şi de aceea mă aflu aici. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)