Autorităţi şi elevi ai unor şcoli din Deltă sunt aşteptaţi vineri, la Isaccea, la repopularea Dunării cu 5.000 de pui de nisetru, în cadrul proiectului "Dezvoltarea Staţiei de monitorizare a peştilor migratori: sturioni şi scrumbie - Isaccea", aceasta fiind a treia activitate de gen desfăşurată de la începutul anului.

Acţiunea intitulată "Vino şi botează-ţi sturionul!" marchează împlinirea a 33 de ani de la intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern nr. 983/1990 prin care Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD) a fost recunoscută şi protejată, iar ideea acţiunii îi aparţine directorului Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD), Marian Tudor, şi a fost prezentată la Palatul Parlamentului, de Ziua internaţională a copilului.

"Am încercat pe această cale să facem o legătură între copilul şi elevul de azi şi adultul de mâine, văzând şi botezând simbolic un peştişor înainte de a-l elibera în Dunăre, gândind că acest peşte va deveni mare şi se va întoarce în Dunăre, peste 10, 20 de ani. Ei vor creşte şi vor ajunge la maturitate în acelaşi timp. Şi poate că acest copil de azi, pescarul de peste 10-15 ani, va păstra această imagine şi se va simţi într-un fel responsabil pentru protejarea sturionului întors în Dunăre pentru reproducere", a declarat, pentru AGERPRES, directorul INCDDD, Marian Tudor.

Acţiunea "Vino şi botează-ţi sturionul!" a fost preferată de Administraţia Rezervaţiei pentru a marca Ziua RBDD, în contextul importanţei speciilor de sturion.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES FOTO

"Suntem foarte interesaţi de evoluţia acestor specii de peşti pentru că, din anul 2006, în România a fost interzisă reţinerea la captură a oricărei specii de sturioni, în prezent existând patru specii de sturion în Delta Dunării, una de apă dulce, cega, şi trei de apă sărată, păstruga, nisetrul şi împăratul acestor specii, morunul", a afirmat guvernatorul RBDD, Gabriel Marinov.

Puii care vor fi deversaţi în Dunăre vineri, începând cu ora 10,00, provin de la patru exemplare de nisetru capturaţi în primăvara acestui an, în Dunăre, în apropiere de satul Grindu, de specialişti ai INCDDD şi pescari din comunităţile tulcene afectate de interzicerea pescuitului sturionilor. Cei patru nisetri sunt trei masculi, rezultaţi dintr-o populare anterioară, şi o femelă sălbatică, de 27 de kilograme.

"Faptul că sunt trei nisetri proveniţi dintr-o populare anterioară este o foarte mare realizare şi ne bucurăm că putem demonstra că toate acţiunile de populare de susţinere au finalitate, că ce facem nu e doar la nivel declarativ, că dorim să menţinem biodiversitatea acestor specii, ci efectiv avem dovada că facem ceva foarte bun pentru mediu şi pentru speciile de sturion", a afirmat specialista în reproducerea artificială a sturionilor, angajată în cadrul proiectului "Dezvoltarea Staţiei de monitorizare a peştilor migratori: sturioni şi scrumbie - Isaccea", Marilena Măereanu.

În cadrul proiectului european a fost prevăzută repopularea Dunării cu circa 4.000 de pui de sturion, însă până vineri, când vor mai fi eliberaţi 5.000 de pui de sturion marcaţi, au fost făcute alte două populări cu câte 5.000 de pui de nisetru.

"Când am scris proiectul, am sperat să eliberăm măcar 4.000-4.500 de pui. Noi acum avem pui cu mult peste aşteptări. Ajungem la aproape 20.000 de pui de nisetru, ceea ce pentru Dunăre şi zona noastră este un mare câştig", a afirmat coordonatoarea de activităţi în cadrul proiectului, reprezentanta INCDDD, Mihaela Tudor.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES FOTO

Ea a adăugat că procesul de realizare a puilor de sturion a presupus foarte multe activităţi solicitante, iar Marilena Măereanu a subliniat importanţa materialului genetic al femelei de sturion.

"Suntem o echipă de specialişti, iar rezultatele au fost posibile graţie acelei femele de nisetru care a fost foarte generoasă cu noi şi ne-a oferit material biologic extraordinar calitativ şi cantitativ şi astfel am putut produce mult mai mulţi pui. Pentru că în proiect aveam prevăzute cantităţi suficiente de materii prime, de hrană şi tot ce e nevoie, am putut avea această performanţă şi un număr aşa de mare de larve. Eu cred că vom depăşi 20.000. Ţelul meu ar fi ca un număr de cel puţin 2.000-3.000 de exemplare să le ducem undeva la peste 150-200 de grame şi să le lansăm la inaugurarea staţiei mobile de reproducere", a menţionat Marilena Măereanu.

Înainte de cea de-a treia populare a fluviului cu sturion, puii păreau nerăbdători să ajungă în Dunăre.

"Acum, puii sunt foarte bine din punct de vedere fiziologic şi cred că sunt nerăbdători să meargă după frăţiorii şi părinţii lor. Se hrănesc foarte bine, cresc foarte bine şi au avut un ritm de supravieţuire foarte bun. Îi iubim şi cred că se simte. Ne va fi greu să ne despărţim de ei, dar o facem cu inima deschisă, pentru că ştim că vor ajunge acolo unde le va fi mai bine, lângă părinţii şi frăţiorii lor, mai întâi în Dunăre şi apoi în Marea Neagră", a mai spus Măereanu.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES FOTO

În timp ce la Isaccea se fac pregătiri pentru popularea Dunării cu sturion, una din comunităţile de pescari din Deltă afectate de decizia statului român din anul 2006, prin Primăria comunei Sfântu Gheorghe şi Consiliul local al comunei, cere în instanţă câte 100.000 de euro pentru pescarii care trăiau de pe urma sturionilor, dosarul 1015/88/2023 fiind pe rolul secţiei civile a Tribunalului Tulcea.

"Subscrisele (Primăria comunei şi Consiliul local - n.r.) înţelegem să intervenim în prezenta cauză prin raportare la atribuţiile noastre ce vizează dezvoltarea socio-economică a comunei Sfântu Gheorghe, având în vedere situaţia precară în care se regăseşte în prezent majoritatea populaţiei noastre, urmare a perpetuării pe termen nelimitat a interdicţiei totale de pescuit la sturion", se arată în cererea de intervenţie în interes accesoriu depusă la Tribunalul Tulcea şi făcută publică pe Facebook.

De Ziua RBDD, Grupul local de pescărie durabilă (Fisheries Local Action Group - FLAG) Delta Dunării organizează conferinţa de închidere a proiectului "Planul de dezvoltare locală integrată a zonei pescăreşti", plan care în perioada de programare 2014-2020 a oferit comunităţilor din deltă circa 10 milioane de euro. Suma însă s-a dublat, pe fondul numărului mare de solicitări.

"Au fost finanţate peste 90 de proiecte şi s-a absorbit suma de 20 de milioane de euro. Au mai fost 187 de proiecte depuse şi evaluate de FLAG Delta Dunării, dar nefinanţate din cauza lipsei banilor. A fost un succes, având în vedere numărul mare de cereri primite", a declarat preşedintele FLAG Delta Dunării, Andrian Ampleev.

Totuşi, doar patru pescari din judeţ au încercat să acceseze fondurile europene disponibile prin această entitate, iar din aceştia, doar unul a reuşit să finalizeze proiectul, situaţia explicându-se atât prin lipsa posibilităţilor pescarilor de a susţine un proiect, cunoscut fiind faptul că orice finanţare europeană presupune şi o contribuţie proprie, cât şi prin faptul că puţini pescari deţin cunoştinţele necesare derulării unui proiect.

"Unul dintre cele trei obiective ale Planului a fost promovarea bunăstării sociale, a inovării şi a patrimoniului cultural al zonei şi am avut proiecte depuse pentru iluminat stradal, târguri, festivaluri, staţii de epurare a apelor uzate, amenajarea unor zone de acostare", a menţionat Andrian Ampleev.

FLAG Delta Dunării aşteaptă acum ca Unitatea de Management a Programului Operaţional pentru Pescuit să emită ultimele acte necesare începerii lucrului pentru noul exerciţiu financiar şi speră ca anul viitor să înceapă activitatea pentru noua strategie de dezvoltare a zonei pescăreşti Delta Dunării.

Proiectul "Dezvoltarea Staţiei de monitorizare a peştilor migratori: sturion şi scrumbie - Isaccea", iniţiat de Administraţia RBDD, în parteneriat cu INCDDD, are ca obiectiv conservarea biodiversităţii prin implementarea unor măsuri din Planul de Management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării pentru îmbunătăţirea stării de conservare a populaţiilor de peşti migratori, sturioni şi scrumbie din RBDD.

Acţiunile în cadrul acestuia au constat în monitorizarea speciilor de peşti migratori, acţiuni de conştientizare a populaţiei cu privire la importanţa acestor specii, dar şi în achiziţii cu rolul de a întări capacitatea de gestionare a situaţiei acestor specii de către Administraţia RBDD.

În cadrul proiectului se va achiziţiona şi o staţie mobilă de reproducere a peştelui, prima de acest fel din România, potrivit INCDDD.

Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, are un buget total estimat de 55,4 milioane de lei şi se va încheia la finalul acestui an.

Supravieţuitori ai erei dinozaurilor, toate speciile de sturion sunt clasificate în Lista roşie a Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii (IUCN) ca fiind critic ameninţate, iar autorităţile şi cercetătorii fac eforturi pentru conservarea efectivelor, în baza unei Strategii regionale pentru conservarea şi managementul durabil al populaţiilor de sturion din nord-vestul Mării Negre şi Dunărea inferioară, aprobată în luna iunie a anului 2013, în timpul Reuniunii regionale a CITES, desfăşurată la Tulcea.

Declinul populaţiilor de sturion a fost cauzat de suprapescuit, poluarea Dunării, distrugerea habitatelor şi bararea fluviului. Potrivit INCDDD, doar construcţia barajelor de la Porţile de Fier II (Km. 864 şi Km. 943), care nu au fost prevăzute cu pasaje pentru peştii migratori, a înjumătăţit traseul de migraţie al acestor specii care ajungeau dincolo de Bratislava (Km. 1.850) şi până la Regensburg (Km. 2.400).

În Dunărea Inferioară se reproduc pe cale naturală ultimele populaţii sălbatice de sturion din Uniunea Europeană, ele fiind specii indicatoare ale calităţii mediului, datorită multitudinii de habitate pe care le folosesc de-a lungul vieţii. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Irina Poenaru, editor online: Irina Giurgiu)