Lideri din UE, America Latină şi Caraibe au făcut progrese în cadrul unui summit de două zile privind acordurile comerciale şi investiţiile globale între regiuni. Au avut loc discuţii privind tehnologia, drepturile omului şi schimbările climatice. Cu toate acestea, cele 60 de ţări nu au reuşit să condamne în unanimitate invazia Rusiei în Ucraina, relatează platforma media European Newsroom (enr) în articolul săptămânal de fond, publicat joi.

Cel de-al treilea summit UE-CELAC de la Bruxelles, la care au fost invitaţi peste 30 de lideri din ţările din Caraibe şi America Latină, a fost prima reuniune de acest fel din ultimii opt ani. Aceasta a avut loc în contextul în care UE se îndepărtează de Rusia şi China ca parteneri comerciali de bază şi încearcă să îşi diversifice furnizorii.

Luni, mai mulţi lideri s-au angajat să încheie până la sfârşitul anului acordul de liber-schimb dintre UE şi blocul comercial Mercosur, format din Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay, în ciuda problemelor nerezolvate privind protecţia mediului şi concurenţa neloială.

Bruxelles-ul vizează materii prime esenţiale care se găsesc în mod natural în America Latină, care sunt foarte solicitate în UE şi care ar putea contribui la tranziţia blocului de la combustibilii fosili la o industrie mai prietenoasă cu clima.

În altă ordine de idei, unii lideri din Caraibe şi America Latină s-au abţinut de la impunerea unor sancţiuni de amploare împotriva Rusiei. Aceştia au subliniat în repetate rânduri consecinţele războiului asupra preţurilor mondiale la alimente şi energie şi au solicitat negocieri de pace.

- Un nou impuls pentru acordul de liber schimb UE-Mercosur -

Acordul de liber schimb dintre UE şi statele Mercosur a primit luni un nou impuls, liderii angajându-se să finalizeze rapid acest acord îndelung blocat. Acordul fusese suspendat de la încheierea negocierilor în 2019.

Unele state membre ale UE au solicitat un addendum la acordul privind clima, mediul şi drepturile omului după ce defrişările din America Latină au crescut vertiginos. "Ambiţia noastră este să rezolvăm cât mai curând posibil diferenţele restante, astfel încât să putem încheia acest acord", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Nu este clar dacă acordul, care ar putea crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb cu o populaţie de peste 700 de milioane de locuitori, va fi finalizat până la sfârşitul anului.

Premierul irlandez, Leo Varadkar, s-a pronunţat împotriva viitorului acord comercial fără noi prevederi privind schimbările climatice şi defrişările. Franţa, Germania şi Ţările de Jos au exprimat preocupări similare în trecut. Parlamentul austriac s-a pronunţat în 2019, printr-un vot obligatoriu, împotriva acordului comercial din cauza preocupărilor legate de mediu şi concurenţă.

Preşedintele brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, a subliniat importanţa achiziţiilor publice între blocul comercial Mercosur şi UE. "Un acord echilibrat între Mercosur şi Uniunea Europeană, pe care intenţionăm să îl încheiem în acest an, va deschide noi orizonturi", a adăugat Lula. Preşedintele Argentinei, Alberto Fernandez, a făcut, de asemenea, apel la un echilibru în relaţiile dintre cele două continente, pentru că altfel "încetează să mai fie un acord şi începe să fie o glumă".

În luna mai, activişti de mediu au escaladat clădirea Consiliului UE din Bruxelles pentru a protesta împotriva acordului comercial Mercosur. Aceştia au afişat bannere pe care scria "Opriţi UE-Mercosur". Ecologiştii au anunţat pe Twitter: "Acest acord este un dezastru pentru natură, agricultori şi drepturile omului".

UE poartă discuţii pentru un acord cu Mercosur încă din 1999. Printre obstacolele în calea unui acord se numără cererile de protejare a pădurii amazoniene împotriva defrişărilor pentru creşterea animalelor şi de stopare a dezvoltării agriculturii.

- Decuplarea de China, recuplarea cu CELAC -

Pentru a demonstra interesul reînnoit al Bruxelles-ului faţă de regiune, UE s-a angajat să cheltuiască peste 45 de miliarde de euro până în 2027 în planuri de investiţii pentru partenerii din America de Sud şi Caraibe.

Acest lucru face parte din aşa-numita strategie "Global Gateway" a UE, o iniţiativă menită să conecteze UE la restul lumii şi să concureze cu investiţiile Chinei în infrastructura globală.

UE şi partenerii săi de investiţii au convenit să acorde prioritate unor sectoare, de la "energia curată şi materiile prime esenţiale până la sănătate şi educaţie", a declarat luni preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Materiile prime esenţiale care se găsesc în mod natural în America Latină sunt la mare căutare în UE pentru tranziţia blocului de la combustibilii fosili la o industrie mai prietenoasă cu clima. În marja reuniunii la nivel înalt, Chile şi Comisia Europeană au semnat un acord de parteneriat pentru consolidarea cooperării în ceea ce priveşte furnizarea de materii prime către Europa.

Potrivit lui von der Leyen, peste 135 de proiecte privind tranziţia ecologică şi digitală pe ambele maluri ale Atlanticului sunt "deja în curs de pregătire". Alte planuri includ o extindere a reţelelor de telecomunicaţii în Amazonia braziliană, dezvoltarea reţelei 5G în Jamaica, electrificarea transportului public în Costa Rica şi investiţii în minele de litiu din Argentina şi Chile.

Ministrul sloven de externe, Tanja Fajon, care a participat în locul premierului Robert Golob, a declarat că va aspira la o mai mare cooperare, inclusiv în ceea ce priveşte lupta împotriva schimbărilor climatice şi a Inteligenţei Artificiale. Ea a subliniat rolul Centrului UNESCO sloven pentru inteligenţă artificială, care ar putea deveni operaţional până la sfârşitul anului.

În timp ce interesele Croaţiei în relaţiile cu ţările CELAC sunt în concordanţă cu cele ale UE, prim-ministrul croat, Andrej Plenkovic, a citat numărul mare al diasporei croate din această parte a lumii ca fiind un alt motiv de cooperare. "Pentru a înţelege poziţia noastră, este important să ţinem cont de faptul că, potrivit estimărilor diferitelor noastre departamente, nu mai puţin de 650.000 de croaţi trăiesc în ţările din America Latină şi Caraibe", a declarat Plenkovic.

- Aliaţii Rusiei dau o lovitură eforturilor UE în Ucraina -

Liderii europeni şi CELAC nu au reuşit să ajungă la un acord asupra unei declaraţii prin care să ceară socoteală Rusiei pentru războiul din Ucraina, subliniind diferenţele dintre ei în privinţa crizei. De fapt, discrepanţele începuseră deja înainte de summit, în urma invitaţiei adresate de premierul spaniol, Pedro Sanchez, preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski. Mai multe ţări din America Latină s-au opus prin veto prezenţei acestuia la eveniment, după cum a dezvăluit Zelenski însuşi.

Comunicatul comun emis după încheierea summitului a exprimat "îngrijorarea profundă" cu privire la conflict, dar nu a menţionat Rusia. UE-27 şi 32 din cei 33 de membri ai CELAC au susţinut concluziile. Nicaragua nu a susţinut formularea finală.

Unii diplomaţi au declarat că Nicaragua, Cuba şi Venezuela s-au opus unui limbaj critic la adresa Rusiei, iar alte ţări - deşi au fost de acord să susţină suveranitatea Ucrainei - au subliniat că şi alte diferite crize şi conflicte sunt demne de atenţia lumii.

"Nu putem face ca acest summit între Uniunea Europeană şi CELAC să fie un summit pe tema Ucrainei", a declarat Ralph Gonsalves, preşedintele CELAC şi prim-ministru al Saint Vincent şi Grenadine. "Dar este clar că Ucraina este o chestiune de mare importanţă pentru Europa şi pentru lume - şi alte conflicte, de asemenea", a spus el, referindu-se la criza din Haiti, la lupta palestinienilor pentru obţinerea unui stat şi la diversele războaie din Africa ca fiind demne de atenţia europeană.

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a fost tranşant, susţinând că ţările care au suferit cândva de pe urma colonialismului european ar trebui să recunoască faptul că Rusia este acum o ameninţare imperialistă. "Aici, în Europa, este greu de imaginat, dar în America Latină, Rusia este prezentată ca o ţară paşnică care a fost atacată de NATO", a spus el.

În timp ce aceşti lideri s-au întâlnit la Bruxelles, Rusia a refuzat să prelungească un acord care să permită exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră, atrăgând un avertisment din partea ONU că milioane dintre cei mai săraci oameni din lume "vor plăti preţul".

În ceea ce priveşte pacea, în timpul sesiunii plenare a summitului, un avertisment a venit şi din partea premierului italian, Giorgia Meloni. "Trebuie să dăm cuvintelor sensul corect pe care îl au: cuvântul pace nu poate fi confundat cu cuvântul invazie. Dacă cineva crede că poate confunda aceste două cuvinte, nu îşi dă seama că o lume în care nu mai există dreptul internaţional nu va fi niciodată o lume a păcii", a avertizat ea.

Alte subiecte discutate în cadrul summitului, care va avea loc de acum înainte o dată la doi ani, au inclus impactul pe termen lung al sclaviei. În declaraţia finală, toţi liderii "recunosc şi regretă profund suferinţele de nedescris provocate milioanelor de bărbaţi, femei şi copii ca urmare a comerţului transatlantic cu sclavi".

N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, ANSA, EFE, Europa Press, dpa, HINA, STA participante în proiectul enr, din care mai fac parte Agerpres, APA, ATA, Belga, BTA, FENA, MIA, Tanjug şi TASR. Trei agenţii - AMNA, ANP şi PAP sunt partenre, iar UKRINFORM este agenţie parteneră de solidaritate. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)