Elevii sunt familiarizaţi cu "Scrisoarea a III-a" de Eminescu încă din şcoala primară, dar "freamătul" şi "zbuciumul" admiterii la liceu le resimt abia în gimnaziu, unde se duc lupte mai aprige decât la Rovine pentru un "loc bun", încă din clasa a V-a.

Un amalgam de sentimente, cu frici, uneori nejustificate, cu ambiţii, cu aspiraţii, peste care se suprapun ameninţările părinţilor de tipul "nu vei intra la un liceu bun!", îi năpădesc pe toţi elevii cărora nu le este indiferentă unitatea de învăţământ la care vor studia şi viitorul lor. Atât cât înţeleg ei din această noţiune de viitor, oarecum abstractă la vârsta adolescenţei în care doar prezentul contează. Şi peste toate acestea se suprapun factori externi cu puternice influenţe asupra psihicului, cum ar fi pandemia, modificările de regulamente impuse în timpul ultimului an de gimnaziu sau greva profesorilor.

Foto: (c)  ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

Şi pentru că teama de a nu intra la un liceu bun este conştientizată în primul rând de părinţi, sunt foarte multe cazurile în care pregătirea suplimentară începe chiar din clasa a V-a.

"La Matematică şi la Română noi am început din clasa a V-a. Nu aveam cum să ne bazăm doar pe ceea ce se predă la clasă. Ştii cum e la clasă - profesorul vine, predă, dar nu stă să vadă dacă înţelege al tău ceva", explică Natalia, mama lui Robert, elev la o şcoală bine văzută din centrul Bucureştiului, aflată între primele după notele obţinute de elevi la Evaluarea Naţională. Şcoală la care bătălia pentru înscriere este una acerbă, unde copii chiar şi din Corbeanca, Pipera sau Berceni vin să studieze, beneficiind de carenţele sistemului care permit "mutaţiile" părinţilor din cărţile de identitate, la o adresă din apropierea unităţii de învăţământ.

În ciuda renumelui, şcoala pare însă să nu facă faţă procesului de înţelegere a elevului. Pentru că a fost nevoie ca Natalia să contribuie, conform unor calcule, care implică taxa de 100 de lei meditaţia la Română şi 120 la Matematică, timp de patru ani, cu aproximativ 8.800 de lei pe an, adică 7.000 de euro pe perioada gimnaziului. I-am simţit stânjeneala şi am evitat să îi reamintesc că învăţământul este gratuit în România.

Dar în procesul de completare a cunoştinţelor elevilor prin meditaţii intervine însă şi un factor care ţine mai mult de etica "dascălului", aşa cum s-a împământenit în ultima vreme să fie numit profesorul. Pentru că se pune întrebarea: cât de obiectiv putea fi profesorul de Matematică în notarea colegului lui Robert la clasă, de vreme ce mama acestuia devenise client al meditaţiilor private date de dascăl? "'Păi, mami, cum să nu aibă X numai 10 la Mate? Tu ştii cu cine face meditaţii? Cu profu de mate!'. Asta mi-a spus Robert când l-am certat anul trecut că a venit cu un 7 la Matematică şi i l-am dat exemplu pe colegul lui de bancă. Şi nu am mai avut ce să îi spun. Credeţi că dacă sunt mici ei nu înţeleg cum stau lucrurile sau că nu vorbesc între ei?", explică Natalia.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Se poate spune că actuala generaţie de absolvenţi de gimnaziu a fost una "de sacrificiu", chiar dacă termenul este des întâlnit şi poate uşor prăfuit. Iar cel mai greu le-a fost copiilor, în ceea ce priveşte procesul de aprofundare a materiei, în perioada pandemiei de COVID-19. "Păi gândeşte-te un pic - al meu a intrat în toamna lui 2019, în primăvară, în 2020, deja era acasă în online că venise pandemia. Deci, clasa a V-a a stat-o jumătate acasă. Apoi, clasa a VI-a, când l-am prins eu că se uita pe carte când îl asculta profa de română în online, a stat-o cu totul acasă. Abia în clasa a VII-a s-a dus la şcoală, cu măşti, distanţare şi toate celelalte. Păi oricâtă meditaţie băgam eu în el cum să reuşească să facă faţă? Şi asta la oraş, în Bucureşti, unde oricum ai nişte condiţii, dar mă gândesc la copiii ăia de la ţară, ce au prins ei?", afirmă un părinte de la o altă şcoală din Capitală.

În total, 35 de săptămâni din procesul de educaţie a generaţiei 2019 - 2023 a fost afectat de pandemia de COVID-19.

Iar problemele celor care au terminat gimnaziul nu s-au încheiat odată cu pandemia. Pentru că, la începutul clasei a VIII-a, au aflat că pentru admiterea în liceu nu se mai iau în considerare mediile celor patru ani de gimnaziu, aşa cum se procedase până atunci. Regulile au fost schimbate în timpul jocului. Şi, "colac peste pupăză", la final de an a venit şi greva profesorilor. "Aici să ştii că a fost un avantaj pentru cei de clasa a VIII-a. Bine, pentru cei interesaţi să înveţe, vorbesc. Pentru că au avut avantajul ca fix înaintea Evaluării Naţionale să nu mai fie obligaţi să se ducă la şcoală şi să poată să tocească la Matematică şi Română", spune acelaşi părinte.

*** "Loteria" Evaluării Naţionale

Febra Evaluării Naţionale s-a accentuat cu doar câteva săptămâni înainte de data susţinerii examenelor, când profesorii au intrat în grevă. "Se ţin sau nu se ţin examenele? Se îngheaţă anul? Şi copiii ce fac, cum intră la liceu dacă profesorii sunt în grevă?" Grupurile de WhatsApp ale părinţilor s-au încins, aproape atinseseră cota de fierbere. Ce se întâmpla cu viitorul copiilor lor în care investiseră atâta încă din prima clasă de gimnaziu? În acelaşi timp, orele de meditaţii continuau.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

"Să ştii că multe lucruri nu au fost în regulă nici cu greva asta a profesorilor. Păi la noi în clasă erau copii care mergeau la şcoală în timpul grevei şi făceau meditaţii cu profesoara de Matematică. Deşi era în grevă şi nu susţinea orele de curs, meditaţiile cu elevii din clasa băiatului meu s-au ţinut la şcoală. Asta nu mi s-a părut deloc corect, adică înţeleg că eşti în grevă, îţi înţeleg neajunsurile, dar meditaţiile le puteai ţine. Şi nu mă refer la legalitatea acestor meditaţii, ca principiu vorbesc", susţine Natalia.

"Oare ne pică mesajul textului liric anul ăsta? Că nu a mai picat de patru - cinci ani? Dar la Mate ne-o da trunchiul de piramidă sau corpul rotund? Că nici astea nu au mai fost de mult timp". Elevii, şi ei reuniţi pe aceeaşi aplicaţie WhatsApp, în grupuri separate de cele ale părinţilor, aveau griji diferite. Şi poate justificate pentru mulţi dintre ei, pentru că "loteria Evaluării Naţionale" începe fix cu subiectele care urmau "să pice".

"Ştii care cred eu că e marea problemă cu admiterea asta la liceu? Sunt prea multe variabile, e un fel de loterie. Păi în primul rând contează ce subiecte le pică, pentru că poate face diferenţa. Nu mai iau în calcul limbajul greoi folosit în cerinţele exerciţiilor. Contează apoi cine corectează lucrarea. Dacă pici pe un profesor blazat sau poate nemulţumit de rezultatul grevei e posibil să nu ieşi bine. La Română, iar, nu mai zic, contează cum interpretează profesorul textul scris de elev, pentru că nu e Matematică, există o doză mare de subiectivism. Apoi contează dacă faci contestaţie sau nu la rezultatul primit şi, din nou, contează cine recorectează lucrările. Şi asta doar în ceea ce priveşte strict Evaluarea Naţională", explică un alt părinte. Şi nu prea am argumente să îl contrazic.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Iar rezultatele la testările naţionale pot produce adevărate drame în mintea unor copii care deja au trecut prin multe încercări în gimnaziu. Plânsete, orgolii, comparaţii, toate sunt la ordinea zilei. "Am tocit tot anul, am greşit doar 20 de sutimi la Română şi iau 9,40? Cine mi-a corectat lucrarea? Unde intru eu cu media asta? O să ajung la "Petru Poni" (un liceu din Bucureşti). Cam aşa au decurs ostilităţile în cazul unora care au decis să conteste rezultatele. Alţii au fost fără griji: "Ei, nu contează chiar atât de mult nota la evaluare. Eu intru unde pot şi mă mută mama la liceul la care e fratele meu, că e liceu bun. Păi eu de ce să-mi fac griji cu 8,30 când Rareş, cu 5,45, se lăuda azi pe grup că îl duce tatăl lui care lucrează la ANAF la orice liceu vrea el?". Sau aşa.

Au mai fost şi cazurile unor copii afectaţi psihic de problemele întâmpinate în timpul gimnaziului, care primesc în continuare tratament de specialitate, şi care s-au blocat în timpul examenelor, deşi ştiau rezolvarea subiectelor. În cazul unora, părinţii au decis să nu mai facă contestaţii, punând pe primul plan sănătatea copiilor.

Apoi hazardul continuă cu înregistrarea opţiunilor pentru liceele la care aspiră proaspătul absolvent. Opţiuni de care părinţii ţin cont sau nu. Pentru că "e mic, de unde să ştie el ce opţiuni să pună? Ce dacă e mai bun la Română? Îl înscriu la Mate-Info, nu vezi care e viitorul?" Dar mulţi elevi ştiu foarte bine ce se întâmplă în liceele la care aspiră: "Ăla e plin de manelişti, ăla e cu copii de bani gata şi o să-mi iau bullying patru ani, acolo nu mă duc că nu am notă, ăla e cu droguri, dincolo e prea departe, se învaţă după-amiază şi trebuie să trec printre blocurile alea până la metrou în fiecare seară şi mi-e frică".

Foto: (c) CONSTANTIN CIOBOATA/AGERPRES FOTO

"Apoi contează cum pui opţiunile, în ce ordine, contează câte opţiuni pui, contează şi mai mult câţi pun aceleaşi opţiuni ca tine. Dar contează rezultatele ultimilor ani? Habar nu am dacă va conta sau nu. Pentru că m-am uitat pe nişte documente care circulă pe toate grupurile de părinţi şi sunt nişte diferenţe foarte mari. Sunt licee la care s-a intrat în 2016 cu ultima notă 6 şi ceva, apoi 8 şi ceva, apoi 7, apoi aproape de 9. Ţii cont de ele? Sunt licee bune sau nu? Sau e doar o modă a anilor? Pentru că un punct diferenţă poate însemna câteva sute de candidaţi în ierarhie. Şi, ne întoarcem, au fost influenţate notele şi ierarhiile anilor trecuţi de dificultatea subiectelor? De aia îţi spun, sunt mult prea multe necunoscute în tot acest proces şi eu cred că e o loterie", continuă seria incertitudinilor părintele care face analogia admiterii la liceu cu o loterie.

"Ştii, eu am avut o problemă cu băiatul, care a fost dezamăgit de nota obţinută, am făcut contestaţie, a avut ghinionul sau norocul, cine ştie, ţinând cont de toate variabilele astea, să îi scadă notă după recorectare. Şi căzuse psihic, pur şi simplu mi s-a părut că nu îl mai scot la lumină, că nu e corect, că nu e corect. Ce să-i fac, să-i explic ce e corectitudinea sau să-l aduc cu picioarele pe pământ să-i spun că nu există? I-am dat şi eu să citească "Glossă" de Eminescu, chiar dacă e mic, e băiat deştept, chiar dacă nu e geniu şi s-a calmat. Vedem noi ce facem, mai departe, acum ne batem capul cu opţiunile", continuă părintele.

Tehnologia a suplinit în cazul de faţă şi carenţele din educaţia autorului, care aproape că uitase geniul lui Eminescu: "Vreme trece, vreme vine, / Toate-s vechi şi nouă toate; / Ce e rău şi ce e bine / Tu te-ntreabă şi socoate; / Nu spera şi nu ai teamă, / Ce e val ca valul trece; / De te-ndeamnă, de te cheamă, / Tu rămâi la toate rece". AGERPRES/(AS - autor: Adrian Ţone, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)