"Bibaniada de fete", singura competiţie de pescuit feminin din România, găzduită sâmbătă de satul Mila 23 din comuna tulceană Crişan a fost câştigată de Maria şi Evlaria Ţiganov, participante la toate ediţiile acestui eveniment organizate până acum de asociaţiile Delta Plan şi Ivan Patzaichin-Mila 23.

Maria Ţiganov, în vârstă de 60 de ani, din satul Mila 23, a făcut echipă cu nepoata, Evlaria, în vârstă de 12 ani, care a mărturisit, pentru AGERPRES, că nu a fost deloc o competiţie uşoară.

"A fost greu, obositor, am stat în soare, ne-a fost foame, dar am găsit anumite căi de a ne simţi confortabil", a spus Evlaria.

Echipa de pe primul loc a capturat 5,109 kilograme de biban.

"De mic copil, suntem cu lansete, undiţe. Tata a fost întotdeauna fruntaş la pescuit. Concursul a fost foarte frumos şi dacă o să fim sănătoşi o să participăm şi la anul. Îmi doresc să participe şi copiii la concurs", a afirmat Maria Ţiganov.

Echipele care au obţinut cele mai importante trei capturi au primit şi premii în bani, plachete din partea Primăriei comunei Crişan şi produse oferite de sponsori. Toate echipele participante au primit diplome şi tricouri.

"Am fost şi anul trecut coechipiere la 'Bibaniadă'. Am respectat tradiţia şi anul ăsta. Am fost 'Blondele', de la culoarea părului. Faţă de anul trecut, a fost un pic mai multă apă şi mai mulţi peşti. Anul trecut, am prins şapte peşti, iar anul acesta am prins nouă. Deci, este un progres pentru noi", au afirmat Ionela şi Loredana, participante la competiţia de pescuit.

Alte pescăriţe au fost la prima participare şi s-au arătat încântate de eveniment.

"Mi-am dorit să particip de anul trecut, aşa că anul acesta am venit cu naşa mea şi am făcut o super echipă. Am prins trei bibani regulamentari. Cei neregulamentari au fost eliberaţi conform procedurii, pentru că nu oprim peştele sub măsură. Îmi plac foarte mult atmosfera, spiritul comunităţii, faptul că fetele sunt foarte bine organizate. Le admir pentru că ştiu că conducă bărcile cu motor, ştiu să pescuiască la lansetă. E o comunitate de apreciat. Cântă când vâslesc, când pescuiesc, când gătesc peştele, fac totul cu pasiune şi cu mândrie că sunt nişte lipovence adevărate. Mi-aş fi dorit ca acest concurs să dureze mai mult şi să fie pe două zile. Din ce am simţit acum, pot spune că trei ore, cât am stat pe apă, nu sunt suficiente pentru a demonstra ce putem noi cu adevărat şi sperăm ca organizatorii să ţină cont de părerea noastră", a declarat Mihaela, originară din Tulcea, una din membrele echipei "Naşa şi fina".

După concursul de pescuit desfăşurat pe Canalul Ligheanca din apropierea satului Mila 23 şi cântărirea capturilor, oaspeţii au fost invitaţi la degustări de produse tradiţionale, unele participante la competiţie "semnând" preparatele.

"Avem aici ardei umpluţi cu peşte, sarmale din peşte, chifteluţe din peşte, ciorbă de perişoare din peşte, plăcinta din peşte. Plăcinta este o reţetă proprie. Călesc ceapa cu ardei, cu puţin unt şi ulei, adaug o cană mică cu vin şi ăsta e secretul, apoi puţină dulceaţă de ardei iute şi peştele tocat pe care-l călesc. Când fac foaia şi o întind, presar puţin caşcaval sau brânză, apoi o bag la cuptor, unde stă 40 de minute la 175 de grade Celsius", a explicat Loredana Barbăneagră.

Plăcinta cu peşte este unul dintre cele mai cerute produse de turiştii care ajung la pensiunea pe care o deţine în sat.

"Evenimentul acesta este un prilej foarte bun pentru ca oaspeţii să vadă şi altceva. Au ocazia să experimenteze diversitatea culinară şi culturală. În perioada aceasta, am avut cerere foarte mare pentru cazare, dar în comparaţie cu anul trecut situaţia e echilibrată", a afirmat tânăra.

Potrivit autorităţilor locale, numărul vizitatorilor este în scădere cu aproape 25% faţă de anul trecut.

"Ne aşteptam să fie un val de turişti mai mare, dar, după cum se vede, din cauza vremii, a ştirilor false care s-au tot perindat prin mass-media legate de holeră, de exemplu, suntem destul de afectaţi. Sunt cu 25% mai puţini vizitatori decât anul trecut", a declarat primarul comunei Crişan, Silviu Rahău.

Au fost organizate şi jocuri pentru copii, iar, în timp ce unii participanţi alergau în saci, alţii vindeau suveniruri.

"Avem cercei hand-made, plăcuţe cu scoici, magneţi şi brăţări făcute din mărgele. Nu sunt greu de făcut, dar durează destul de mult. Cel mai bine s-au vândut magneţii şi plăcuţele cu scoici pe care scrie Mila 23. E pentru prima oară când participăm la un festival, dar sora mea mai mică iese în fiecare zi, în sat, cu un stand mic pentru turişti", a explicat Diana Vaida, în vârstă de 17 ani.

Sora ei, Daniela, în vârstă de 13 ani, a completat că turiştii le cumpără produsele fiind încântaţi că sunt făcute de ele.

"Sunt atraşi de faptul că noi le facem. Sunt preţuri accesibile pentru toată lumea", a precizat Daniela.

Pentru unii turişti, spectacolul de muzică rusească a fost principala bucurie.

"Bunicii mei dansau ruseşte şi de la ei am învăţat. M-am născut în Botoşani, am crescut în Bucureşti, iar de 20 de ani sunt în Silicon Valley, Statele Unite. În ultimii 14 ani, lucrez în domeniul medical. Este pentru prima dată când vin aici şi mă simt deja legată de oameni. Este loc de afaceri în turism. E foarte mult bio. Aici ai acces la acest bio unde în altă parte foarte greu l-ai găsi. Le-aş dori din tot sufletul să facă un comerţ fair-play, competitiv cu oferta din lume", a afirmat Ana Camelia Toma.

Ansamblul Dobrogeanca din Sulina, trupa Zagăn şi artistul Radu Captari au fost printre cei care au susţinut spectacole.

"De peste 20 de ani, vin anual în Deltă. E o zonă specială şi, dacă nu pătrunzi cu sufletul, nu înţelegi ce se întâmplă aici. Eu sunt printre privilegiaţii care chiar au fost absorbiţi de această comunitate şi mă mândresc cu lucrul acesta. În 1997, am venit în România şi am avut marele noroc şi marea onoare să mă împrietenesc cu marele Ivan Patzaichin. Şi domnul Ivan m-a adus în această zonă superbă, unde vin de fiecare dată cu mare drag", a afirmat Radu Captari.

El a adăugat că, după declanşarea războiului din Ucraina, 90% din concertele pe care le avea programate s-au anulat, din cauză că melodiile pe care le interpretează sunt ruseşti.

"În noiembrie anul trecut, am avut trei concerte mari în Israel. Nu a comentat nimeni nimic. Am cântat de Revelion în Paris, iar mai mult de jumătate din spectatori au fost francezi. Nu a comentat nimeni nimic. Cânt în rusă pentru că am făcut Conservatorul la Moscova. Din păcate, la noi în ţară s-a impus politicul, cu rusofobia asta. Din păcate, e dureros pentru mine, fiindcă sunt cetăţean român din 2000", a menţionat artistul.

El a mai spus că anul acesta situaţia nu s-a schimbat în bine.

"Am tot puţine recitaluri. Concertez în judeţele Tulcea şi Constanţa şi am majoritatea concertelor în străinătate. Atât. În restul României, unde aveam multe concerte - pauză", a transmis Radu Captari.

A cântat săptămâna trecută şi la inaugurarea portului din Jurilovca.

"Cu turismul şi infrastructura dezvoltate câştigă toată lumea. Jurilovca e pe primul loc ca dezvoltare. Ţin minte Jurilovca atunci când nu avea apă sau avea o oră pe lună. Uite acum în ce bijuterie europeană s-a transformat! Şi inclusiv, aici, la capătul lumii, în buricul Deltei, la Mila 23, lumea s-a schimbat în bine. Mai e mult de lucru la capitolul braconaj. Unde-i politica mai mare, acolo e mai greu, dar oamenii au înţeles calea cea dreaptă. E foarte bine să atragi turiştii. Şi cum îi atragi? Dezvoltându-te şi ţinând unul lângă celălalt", a conchis Captari.

"Bibaniada de fete" din Mila 23 şi-a propus să promoveze tradiţia locală şi să ajute comunitatea să se dezvolte.

"Eram la masă cu Ivan Patzaichin şi Teodor Frolu şi m-au întrebat ce făceam înainte, în prohibiţie. I-am spus că pescuitul la răpitor se deschidea mai devreme, spre final de prohibiţie. Şi, atunci, bărbaţii îşi reparau sculele, iar noi luam copiii şi mergeam la pescuit de biban. Vă daţi seama cum e când pescuieşti cu copiii - bucurie, chiţăituri în barcă, femeile, la fel. Ajungeai acasă, iar din bibanul ăla se făcea saramură pentru toată lumea. Le-am spus ce făceam şi că era o relaxare. Ivan s-a uitat la Doru (Teodor Frolu) şi Doru, în următoarea secundă, a zis: Să facem un concurs de pescuit feminin la biban", a povestit Lucica Buhaev, membră fondatoare a asociaţiilor Delta Plan şi Ivan Patzaichin-Mila 23.

Şi-a amintit că iniţial lumea era reticentă, multe persoane refuzând să participe de teamă şi ruşine că nu vor câştiga concursul.

"Le-am spus că facem acest concurs să ne bucurăm, să fim împreună", a menţionat Lucica Buhaev.

La finele zilei, la marginea satului, trei adolescenţi pescuiesc.

"Eu nu am fost la concurs, pentru că dormeam, dar nu aş fi dormit dacă aş fi putut să particip. Mi se pare foarte interesant", a spus Alexander Toma, în vârstă de 15 ani.

Concursul de pescuit feminin este însă contestat de colegii săi de undiţă.

"Mi se pare discriminatoriu. În general, la concursurile astea participă băieţi, dar am fost şi le-am susţinut", spune Petru Haiduc, în vârstă de 14 ani.

"Mie mi-a plăcut să le văd şi îmi place ideea asta de tradiţie, să respectăm tradiţia", a afirmat fratele lui, Ioan Haiduc, în vârstă de 13 ani.

În primele trei ore de pescuit nu au prins nimic, cel mai probabil din cauza momelii, după cum spun ei, însă şi-ar dori ca anul viitor să participe la un concurs.

"Nu credem că vom câştiga dacă vom participa, dar sperăm", a mărturisit Petru. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)

Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO