Reprezentanţi ai NATO şi UE consideră că războiul din Ucraina va continua şi în 2024

Reprezentanţi de rang înalt ai Alianţei Nord-Atlantice şi ai Uniunii Europene în materie de afaceri externe şi securitate au spus joi că războiul din Ucraina s-ar putea prelungi şi ar putea dura până în anul 2024, relatează EFE.
La un seminar internaţional în domeniul apărării în oraşul spaniol Toledo (centru), adjunctul secretarului general al NATO pentru afaceri politice şi politica de securitate, Javier Colomina, a estimat că următoarele şase luni vor fi decisive şi se aşteaptă să fie înregistrate progrese pe frontul din Ucraina.
În opinia sa, încheierea conflictului este dificilă însă pentru că Rusia are o mare capacitate de rezistenţă şi poate pierde "sute de mii de soldaţi fără să clipească".
Rusia pierde 1,7 soldaţi la un soldat ucrainean şi nu are "nicio problemă" cu 2.000 de pierderi de militari pe zi, pentru că aşa a tratat conflictele de-a lungul istoriei, aşa cum a făcut-o în cel de-Al Doilea Război Mondial şi înainte.
Potrivit lui Colomina, s-a crezut că societatea rusă, la un moment dat, se va simţi inconfortabil în legătură cu mobilizarea trupelor, dar preşedintele Vladimir Putin a procedat inteligent şi nu s-a atins de unele pături sociale precum studenţii sau clasele de mijloc şi bogate.
În consecinţă, a subliniat oficialul NATO, 70% din societatea rusă susţine invazia Kremlinului în Ucraina, declanşată la sfârşitul lunii februarie 2022.
El a remarcat că deşi unele dintre noile arme anunţate de Putin s-au dovedit nereuşite, Rusia dispune de un arsenal nuclear "brutal".
Sprijinul pentru Ucraina va continua, a spus Colomina, dar, la un moment dat, comunitatea internaţională se va vedea în situaţia să-i sugereze că asistenţa financiară şi militară ar putea lua sfârşit dacă nu se înregistrează progrese substanţiale, notează EFE.
Acum, potrivit oficialului NATO, Ucraina se află într-o fază în care îşi poate îmbunătăţi şansele în vederea negocierilor, dar această fereastră de oportunitate nu este de durată, a avertizat el.
Referitor la contraofensiva ucraineană, reprezentantul Alianţei Nord-Atlantice a remarcat că există "unele progrese", dar ele sunt totuşi "minore şi nu sunt decisive pentru soarta războiului".
La rândul său, şeful de cabinet al Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Camilo Villarino, a explicat că Rusia va încerca să-şi consolideze controlul asupra zonei Donbas (în estul Ucrainei) şi să păstreze Crimeea (peninsula ucraineană anexată în 2014) cu orice preţ, deoarece Putin nu-şi poate permite să piardă.
În plus, Moscova dispune de resursele necesare pentru a-şi reorienta economia spre necesităţile războiului. Ruşii "pot rezista mult mai mult decât Ucraina şi decât noi", a spus Villarino.
El a adăugat că ruşii aşteaptă următoarele alegeri prezidenţiale din SUA, din 2024, "sperând că republicanii vor câştiga" şi că aceasta va avea un impact asupra angajamentelor de ajutorare a Ucrainei şi va slăbi rezistenţa UE.
Rusia a declanşat o invazie în Ucraina la 24 februarie 2022, în ceea ce ea numeşte "operaţiune militară specială", iar Kievul şi Occidentul drept o agresiune neprovocată, ilegitimă şi nejustificată, prima de acest gen pe continentul european după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Pentru începerea contraofensivei, Kievul a insistat că are nevoie de suficient armament, inclusiv de avioane occidentale. Occidentul, la diferite niveluri, a afirmat că Ucrainei i s-a livrat ceea ce a cerut.
La începutul acestei săptămâni, publicaţia independentă rusă Meduza.io, citând The New York Times, relata că autorităţile ucrainene au plătit în 2022 furnizorilor occidentali peste 800 milioane de dolari, conform contractelor, care au fost total sau parţial îndeplinite.
Citând surse ale guvernului ucrainean, The New York Times scria că o parte din tehnica occidentală nu a fost furnizată încă Kievului, iar o parte dintre echipamentele livrate erau într-o stare într-atât de proastă, încât au putut fi folosite doar pentru piese de schimb.
Interlocutori ucraineni ai publicaţiei americane, implicaţi în achiziţionarea de arme, au spus că armele lipsă au fost în cele din urmă livrate parţial, în alte cazuri intermediarii restituind banii.
Dar, conform situaţiei de la începutul primăverii, o serie de astfel de contracte nu au fost onorate.
Ca exemplu, NYT citează livrarea a 33 de obuziere autopropulsate donate Ucrainei de guvernul italian. Obuzierele fuseseră demult casate, dar Ucraina le-a cerut chiar şi în aceste condiţii pentru reparare şi utilizare. Astfel, 13 obuziere au fost trimise în SUA pentru reparaţii, dar când au fost returnate, s-a dovedit că nu puteau fi folosite în operaţiuni de luptă. Iar acesta este doar un exemplu dintre multe altele, potrivit Meduza.io, cu sediul în Letonia.
Dincolo de aspectul militar, observatorii declară că Occidentul este interesat într-o victorie a Ucrainei, întrucât un eşec ar însemna punerea sub semnul întrebării a întregii ordini internaţionale actuale. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Viktor Orban: Aderarea Ucrainei la UE va lăsa Europa centrală fără bani
'Vrem să ținem Ucraina departe de Uniunea Europeană, pentru că, dacă este lăsată să intre, ne va absorbi toți banii', a declarat vineri premierul ungar Viktor Orban, în interviul săptămânal acordat postului public de radio, relatează MTI. Liderii occidentali au decis, dintr-un motiv oarecare, să medieze un acord cu Ucraina
Suedia: Nivelul de alertă teroristă, coborât de la 'înalt' la 'ridicat'
Serviciul de securitate din Suedia (SAPO) a anunțat vineri că a decis să coboare nivelul de alertă teroristă de la 'înalt' la 'ridicat', explicând că s-a produs o schimbare graduală în situația generală, transmite Reuters. 'Amenințarea de atacuri din partea extremismului violent s-a redus de ceva timp'
SUA: Trump a luat cina cu principalii deținători ai criptomonedei sale; opoziția democrată a denunțat un trafic de influență
Donald Trump i-a găzduit joi pe cei 220 principali deținători ai criptomonedei sale $TRUMP la o cină cu ușile închise, eveniment la care s-au intersectat puterea și banii și calificat drept scandalos de opoziția democrată, care a denunțat un conflict de interese, relatează AFP. Dineul a avut loc la Trump National Golf Club, unul dintre t
SUA: Departamentul Justiției a pus sub acuzare un cetățean rus pentru infracțiuni cibernetice
Departamentul Justiției american a pus sub acuzare joi un cetățean rus de coordonarea unei grupări infracționale care a dezvoltat un program malware ce a infectat mii de computere în mai mult de un deceniu, informează Reuters. În vârstă de 48 de ani, Rustam Rafailevici Galliamov, din Moscova, a condus un grup de infractori ci
Directorul Organizației Mondiale a Sănătății îndeamnă Israelul 'să aibă milă' de Gaza
Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a îndemnat joi Israelul 'să aibă milă' de Gaza și să pună capăt războiului și 'distrugerii sistematice' a sistemului de sănătate din teritoriul palestinian, informează AFP. Într-un discurs susținut la Geneva cu ocazia Adunării
SUA: Administrația Trump blochează înscrierea studenților străini la Universitatea Harvard
Administrația președintelui american Donald Trump a interzis joi înscrierea studenților străini la prestigioasa Universitate Harvard, o decizie șocantă și o nouă escaladare în ofensiva guvernului american împotriva învățământului superior, transmit Reuters, AFP și DPA. Potrivit website-ului său, Universitatea Harv
Diplomați ai Chinei și SUA au discutat la telefon și au convenit 'să mențină comunicarea'
China și SUA au convenit 'să mențină comunicarea', au anunțat Beijingul și Washingtonul după o convorbire telefonică avută joi între înalți responsabili diplomatici ai celor două țări, angajate într-un război comercial epuizant, transmite vineri AFP. Primele două puteri mondiale își manifestă astfel dorința de d
UE a început să relaxeze sancțiunile impuse Kosovo, anunță șefa diplomației europene Kaja Kallas
Șefa diplomației europene Kaja Kallas a declarat joi că Uniunea Europeană a început să ridice sancțiunile impuse Kosovo, dar procesul va fi condiționat de o reducere susțină a violențelor și ostilităților în nordul acestei regiuni, transmit Reuters, AFP și Tanjug. 'Ca semn al angajamentului nostru, pot să anunț că UE a în
Seulul afirmă că nu a purtat discuții cu SUA cu privire la retragrea trupelor americane din Coreea de Sud
Ministerul Apărării sud-coreean a declarat vineri că nu a purtat discuții cu Washingtonul cu privire la retragerea trupelor americane din Coreea de Sud, după informații apărute în Wall Street Journal conform cărora SUA preconizează o retragere parțială, transmite AFP. Citând responsabili americani din domeniul apărării, cotidianul
VIDEO SUA: Presupusul atacator de la Muzeul Evreiesc din Washington, acuzat de crime
Bărbatul suspectat de uciderea a doi angajați ai ambasadei Israelului în apropierea Muzeului Evreiesc din Washington a fost acuzat de crime, potrivit documentelor instanței, relatează joi AFP. Elias Rodriguez, în vârstă de 30 de ani, a fost acuzat și de 'uciderea unor oficiali străini'.
Ucraina: G7 va 'crește presiunea' dacă Rusia refuză un armistițiu (comunicat)
Miniștrii de finanțe din G7 au declarat joi că vor să 'maximizeze presiunea' asupra Rusiei, în special prin intensificarea sancțiunilor, dacă Moscova nu acceptă un armistițiu în Ucraina, relatează AFP. Reuniți în vestul Canadei pentru o întâlnire de trei zile, miniștrii clubului economiilor avansate au adă
Israel: Netanyahu sfidează justiția și anunță alegerea sa pentru conducerea Shin Bet
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat joi seara că l-a ales pe generalul de divizie David Zini drept viitorul șef al Agenției de securitate internă (Shin Bet), sfidând interdicția impusă cu o zi înainte de procuroarea generală a statului, relatează AFP. 'Premierul Netanyahu a anunțat în această seară deciz
Trump a vorbit joi cu Netanyahu despre Iran și atacul din apropierea Muzeului Evreiesc din Washington
Președintele american Donald Trump a discutat joi cu premierul israelian Benjamin Netanyahu despre Iran și atacul produs miercuri în apropiere de Muzeul Evreiesc din Washington, în care doi angajați ai ambasadei Israelului în SUA au fost împușcați mortal, a declarat purtătoarea sa de cuvânt, Karoline Leavitt, relatează AFP. Președ
#Ucraina/Rușii și ucrainenii fac schimb de liste pentru cel mai mare schimb de prizonieri de război
Rusia și Ucraina au făcut schimb de liste cu numele și datele a 1.000 de prizonieri de război din fiecare țară în vederea pregătirii celui mai mare schimb de prizonieri de la începutul războiului, au anunțat joi surse oficiale, citate de EFE și Reuters. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat joi pentr
Parlamentul olandez cere guvernului să participe la Budapesta la marșul LGBT interzis de Orban
Parlamentul Țărilor de Jos (Olanda) a aprobat joi cu majoritate o moțiune prin care cere guvernului să trimită miniștri să participe în iunie la Budapesta la 'Marșul Mândriei', interzis de premierul conservator Viktor Orban, și de asemenea să încurajeze alte guverne din țările UE să ia parte la acel marș, relatează agenția EFE.