Ucraina cere Europei să îşi majoreze semnificativ livrările de energie electrică, după atacurile ruseşti împotriva infrastructurilor energetice din Ucraina şi a distrugerii barajului de la Kahovka care a provocat inundaţii în sudul Ucrainei, a declarat joi ministrul Energiei, German Galuşcenko, într-un interviu pentru AFP.

"Cerem Europei să majoreze plafonul pentru importurile de electricitate până la 2 Gigawaţi, în loc de 1 Gigawat în prezent", a spus German Galuşcenko, dând asigurări că centrala nucleară de la Zaporojie nu reprezintă "un risc iminent la acest moment" dar trebuie supravegheată.

Din cei 600 de kilometri pătraţi afectaţi de inundaţiile declanşate de distrugerea barajului de la Kahovka, din sudul Ucrainei, "până la 80 de localităţi ar putea fi distruse, 20.000 de gospodării vor rămâne fără electricitate şi cel puţin 10.000 de hectare de terenuri agricole vor fi avariate", a spus German Galuşcenko, citând estimări preliminare.

De la debutul invaziei ruseşti în Ucraina, "50% din infrastructurile noastre energetice au fost atacate", a continuat ministrul ucrainean, adăugând că ruşii "utilizează toate tipurile de arme pentru a ataca aceste infrastructuri".

Plafonul actual de importuri de electricitate europeană în Ucraina este de 1.050 de Megawaţi, însă infrastructurile de interconectare existente "ne permit să importăm până la 2 Gigawaţi de electricitate", a explicat German Galuşcenko. "Până în prezent Ucraina îşi acoperea 100% din necesar din producţia proprie de electricitate însă am cerut Europei să majoreze plafonul livrărilor", a adăugat oficialul ucrainean.

Întrebat despre securitatea centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Ucraina şi din Europa, German Galuşcenko a confirmat că nivelul apelor din bazinul de răcire depinde de cel reţinut din apele barajului de la Kahovka. "Nu vedem un risc iminent la acest stadiu dar urmărim îndeaproape situaţia", a spus oficialul ucrainean. Potrivit acestuia, în prezent nivelul apelor în bazinul de răcire se situează la 16,6 metri iar nivelul critic pentru a putea alimenta circuitele de răcire ale centralei este de 12,7 metri.

"Un risc există dar nu este unul imediat", a explicat Galuşcenko, evocând temperaturile estivale şi fenomenul de evaporare.

Moscova a preluat controlul asupra centralei din Zaporojie - cea mai mare din Europa - la scurt timp după declanşarea de către Kremlin a invaziei Rusiei în Ucraina la sfârşitul lunii februarie 2022 şi ocuparea unor zone întregi din teritoriul ucrainean de către trupele ruse. Centrala se află în centrul unei crize de securitate nucleară din cauza bombardamentelor aproape constante din apropierea ei, pe care Kievul şi Moscova şi le atribuie reciproc. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)