Începutul sezonului turistic anunţă un an bun pentru agenţii economici din Delta Dunării, unii administratori de unităţi de cazare din Sulina precizând că până la finele lunii septembrie 75% din locurile de care dispun s-au rezervat deja, în creştere cu aproape 50% faţă de anul trecut.

La Jurilovca, toate locurile de cazare disponibile în această perioadă erau ocupate încă de la sărbătorile pascale, iar la Sulina, la începutul lunii mai, atunci când oraşul a fost plin de turiştii sosiţi la Parastasul piraţilor nepomeniţi, au fost rezervate majoritatea pensiunilor deschise în minivacanţa de Rusalii.

"De Rusalii, este plin. Nu am apucat să scoatem o ofertă specială, pentru că s-a vândut instantaneu", a declarat administratorul unei pensiuni din Sulina, Dragoş Ioniţă.

Preţurile nemajorate practicate pentru serviciile de cazare constituie principalul avantaj al acestei perioade în Deltă.

"Noi vindem cu 220 de lei camera dublă. Demipensiunea e 100 de lei de persoană pe zi", a menţionat Ioniţă.

La Sulina, unele grupuri de turişti sunt aşteptate de ansambluri folclorice ale minorităţilor.

"Nu mai sunt tineri care să ducă tradiţia mai departe. Eu cânt din anul 2015. Ansamblul nostru interpretează melodii învăţate de la părinţi, bunici. Eu cânt ce-am auzit la Sfiştofca, de unde erau bunicii mei. Era o localitate foarte populată, iar acolo oamenii cântau atunci când munceau. Cântecele poate că nu sunt exact cum erau ale bunicilor, dar încercăm să le păstrăm", a declarat pentru AGERPRES una dintre membrele ansamblului Vostok, Claudia Halchin.

Ea explică simplu lipsa tinerilor din ansamblu.

"Mulţi copii sunt plecaţi. La noi în localitate, nu au unde să lucreze şi au ajuns în oraşe mai mari sau în străinătate. Probabil că nu le mai plac tradiţiile ruşilor lipoveni. Avem copii care merg la dansuri greceşti. Foarte puţini mai ştiu să vorbească limba rusă. Noi încercăm să ducem mai departe cât mai putem, dar nu mai vin tineri care să facă la fel", afirmă Claudia Halchin.

Pe faleza oraşului Sulina, o bătrână scoate apă din Dunăre pentru a-şi uda grădina.

"Apa de la canal este plină de clor şi-mi omoară zarzavaturile", ne dezvăluie ea.

Într-un magazin de suveniruri de pe faleza Dunării, Rodica Paţă, care a condus timp de aproape 12 ani filiala judeţeană a unui partid, îi invită pe turişti să-şi cumpere amintiri din Sulina.

"Acum trei ani mi-am descoperit pasiunea. Fiind un om activ, a trebuit să-mi umplu timpul. Acum lucrez într-o farfurie din lemn nuferi. Avem aici o stea de mare din scoici, pisici, o broscuţă, toate din scoici. Am aici şi nuferi din linguriţe de plastic", prezintă o parte din oferta magazinului Rodica Paţă.

În drum spre plaja de la Marea Neagră, în faţa unui punct de informare turistică, Iulia Pascale le arată oaspeţilor cele mai apropiate atracţii.

"Nu trebuie să ai nici bicicletă, nici caiac sau barcă cu motor ca să te bucuri de natură. În jurul oraşului Sulina, avem un canal pe lângă care ne putem plimba pe jos. Este vorba de un traseu de opt kilometri, pe lângă o pădurice, unde avem şi păsări, şi cai sălbatici, şi nuferi. E absolut superb", a menţionat Iulia Pascale.

În condiţiile în care Primăria oraşului Sulina şi Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării nu au niciun punct de informare turistică deschis în zilele de sărbătoare, Iulia stă chiar şi duminica în faţa magazinului pe care-l are.

"Turiştii găsesc la noi hărţi de prezentare a Deltei, cărţi despre Sulina veche, avem aici o vitrină dedicată lui Eugeniu Botez, o personalitate a Sulinei, dar şi suveniruri, miere din Crişan, dulceaţă de smochine din Sulina", a spus Iulia Pascale.

Farul din Sulina care găzduia o expoziţie dedicată scriitorului Jean Bart este în continuare închis vizitatorilor, iar la finele săptămânii trecute tabăra avea de asemenea porţile închise.

Anul trecut, foarte puţini turişti străini erau în luna mai în Deltă, din cauza războiului din Ucraina. Acum însă lucrurile s-au schimbat.

"Suntem într-o experienţă de 120 de zile în Europa de Est şi de aproape trei săptămâni suntem în România. Delta Dunării este ultima noastră oprire aici şi apoi vom merge în Bulgaria. Pentru mine, este o experienţă pe care o pot face doar o dată în viaţă, nu ştii dacă te mai întorci vreodată. Am auzit despre Deltă şi am vrut să o vedem", a declarat Matthias V., din Germania.

Alături de gemenii lui, se pregăteşte de o excursie cu caiacul de două zile în Deltă.

"Copiii au făcut şcoala în rulotă. Cred că este o experienţă bună pentru ei, fiindcă au fost nevoiţi să vorbească în engleză cu copiii pe care i-au întâlnit. Este o regiune specială în care au fost foarte multe schimbări, să ne uităm la Iugoslavia, de exemplu. Cred că este important să vadă ei înşişi ce se întâmplă, nu doar să citească despre regiune cinci rânduri", a subliniat Matthias.

Helen şi Nicolas spun că au fost încântaţi de caii sălbatici, dar şi de întâlnirea cu vite sălbatice.

"Întâlnirea cu vitele sălbatice a fost un pic periculoasă. Mi-a fost teamă, pentru că suntem într-o zonă izolată, nu vreau complicaţii, dar pentru ei a fost o experienţă", a completat turistul german.

Vlad Constantinescu din Cluj i-a însoţit pe turişti cu caiacul pe canalele Deltei. Anul trecut, el şi prietena lui au decis să se mute în Deltă şi au cumpărat o casă în Letea.

"Vin în Deltă de mai bine de 10 ani, iar acum cea mai mare bucurie este pescuitul. Nu mai trebuie să venim în vacanţă să pescuim. Acum, avem canalul în faţa casei. Avem o grădină. Urmează să ne facem un ţarc de păsări. Încercăm să devenim independenţi şi să mâncăm cât mai proaspăt şi mai natural, ceea ce e foarte posibil dacă trăieşti într-o zonă din asta", a afirmat Vlad.

Nu regretă niciun pic viaţa din Cluj, deşi cea din Letea e plină de provocări.

"Abia acum în Letea se construieşte un dispensar, serviciul medical de urgenţe e o şalupă care trebuie să vină şi e greu, dar îmi place mai mult decât în oraş. Este internet, dar semnalul e prost, curentul pică foarte des, mai ales dacă bate vântul, reţeaua se distruge rapid. Letea e un sat viu cinci, şase luni pe an, în rest, practic toată lumea se închide în casă", a povestit Vlad.

El spune că plimbările cu caiacele sunt tot mai cerute de turişti.

"De câţiva ani, foarte multă lume caută ture la vâsle, pentru că se merge în linişte, poţi să intri pe canale inaccesibile pentru bărcile cu motor, vezi animale şi păsări. Traseul nu e fix, ne adaptăm în funcţie de vânt, de vreme, de experienţa turistului în vâslit", a menţionat ghidul din Letea.

La Sulina, turiştii au la îndemână Marea Neagră şi Delta. Plimbările pe lacul Roşu, de exemplu, nu sunt făcute doar în viteză, pentru turiştii care vor să admire stolurile de pelicani conducătorii ambarcaţiunilor reducând puterea motoarelor.

"Ne bucurăm că apar tot mai mulţi turişti educaţi, iubitori de natură. Delta înseamnă să vii să stai câteva zile şi să o faci pe îndelete. Nu suntem adepţii excursiilor de o zi în care totul se face în viteză şi în care omul nu înţelege nimic. De aceea recomandăm trasee lente şi obiective care se pot face cu viteze reduse", a declarat proprietarul unei afaceri de transport rapid în Deltă, Ştefan Ivanov.

În complexul Roşu-Roşuleţ, au înflorit deja primii nuferi, pelicanii se hrănesc alături de cormorani, iar fosta cherhana este închisă, fiindcă este încă perioada de prohibiţie a pescuitului. Totuşi, pe mesele turiştilor este şi peşte.

"Noi cumpărăm peşte cu acte, l-am eviscerat, curăţat şi congelat pentru perioada de prohibiţie. Acum peştele e mai scump decât anul trecut, cu circa 10%", a arătat administratorul unei pensiuni din Sulina, Georgian Beloiu.

Le oferă turiştilor borşul pescăresc aşa cum îl preferă pescarii, mai întâi se mănâncă peştele din farfurie cu mujdei de usturoi, apoi zeama.

"La Letea se mai face somnul haholesc. Se prăjeşte peştele, se face un sos alb din smântână, vin alb, mărar, sare şi piper. Punem peştele prăjit în sos şi se lasă să înăbuşească foarte puţin. Apoi se serveşte cu mămăligă", povesteşte una dintre reţetele învăţate de la bunica ei Nicoleta Maşala.

Lângă farfuria cu somn haholesc, oaspeţii pot primi şi un pahar de codricel, vin de nisip.

"Viţa de vie de acolo s-a adaptat foarte bine la nisip. E tare şi sec", detaliază Georgian Beloiu.

Faţă de anul trecut, gradul de ocupare în pensiunea pe care o administrează a crescut cu aproape 50%, aşa încât până pe 26 septembrie pensiunea e rezervată în proporţie de 75%.

"Anul trecut, a fost foarte slab. Trebuia să-i convingem pe turişti că nu este aşa cum arată la televizor, din cauza războiului din Ucraina", a menţionat administratorul pensiunii din Sulina.

Pe plaja de la Marea Neagră din apropierea oraşului, seara, în mijlocul unui grup de turişti, două tinere, Diana Amelian şi Alexandra Listrat, cântă în limba rusă, semn că tradiţiile lipoveneşti mai au o şansă.

"Facem excursii cu cântec în Deltă de anul trecut. Avem un repertoriu stabilit, dar în excursii ordinea nu este pusă la punct. Contează foarte mult turiştii. Noi am crescut cu aceste melodii. Am învăţat cântecele de la rude şi de la prietenii din comunitatea din care facem parte, cea a ruşilor lipoveni. Pentru noi, e o plăcere să arătăm tradiţia noastră oamenilor care vin în Deltă din toate colţurile lumii şi am observat că publicul apreciază asta", a declarat Diana Amelian. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)

Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES