Aderarea Ucrainei, succesorul lui Jens Stoltenberg şi cheltuielile militare: miniştrii de externe din statele NATO vor încerca joi, la Oslo, să găsească compromisuri în aceste trei dosare spinoase aflate pe agenda summitului din iulie de la Vilnius, notează France Presse.

Discuţiile se vor axa în principal pe garanţiile de securitate pentru Ucraina pe calea aderării la Alianţă şi pentru evitarea unui nou conflict cu Rusia.

'Trebuie să veghem ca istoria să nu se repete', a declarat secretarul general Jens Stoltenberg, în deschiderea reuniunii de la Oslo.

'De aceea, trebuie să instituim un cadru pentru a furniza Ucrainei garanţii de securitate după sfârşitul războiului', a arătat el.

'Aş vrea să subliniez că toţi Aliaţii sunt de acord că uşa NATO rămâne deschisă, aşa cum am demonstrat cu Finlanda şi Suedia. Şi toţi Aliaţii sunt de acord că Ucraina va deveni membru al Alianţei. Şi toţi Aliaţii sunt de acord că revine Aliaţilor din NATO şi Ucrainei să decidă când este timpul potrivit. Nu este treaba Moscovei să decidă în ce priveşte extinderea NATO', a declarat Stoltenberg, potrivit unui comunicat difuzat de serviciile NATO.

'Am spus din prima zi ce vom face în ce priveşte sprijinirea Ucrainei, punerea de presiune asupra Rusiei şi întărirea Alianţei noastre. Am făcut ceea ce am spus. Vom continua să o facem', a spus secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, citat în acelaşi comunicat.

AFP aminteşte că preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut miercuri 'garanţii de securitate tangibile şi credibile'.

Poziţia SUA va fi capitală. Washingtonul refuză deocamdată ca NATO să acorde astfel de garanţii de securitate Ucrainei, a explicat pentru AFP un ministru, sub rezerva anonimatului.

Astfel de garanţii, ce constau în a afişa oficial sprijinul faţă de o ţară în caz de agresiune, au fost oferite recent Suediei de mai multe state ale NATO, însă extinderea spre est, cu integrarea Ucrainei, îi divizează mai profund pe aliaţi.

'Trebuie să vedem ce pot oferi ţările noastre, nu neapărat în cadrul NATO. Reflecţia este în curs', a explicat la Oslo ministrul francez Catherine Colonna.

'Este important ca Ucraina să poată avea acces la echipamentele militare, la formările, dar şi la sprijinul financiar. Trebuie să fie vorba despre garanţii concrete', a insistat omologa sa canadiană Melanie Joly.

Riscurile sunt mari. 'NATO va avea 75 de ani şi niciodată o ţară în conflict armat nu a aderat, pentru că ar putea declanşa articolul 5 în ziua aderării sale şi, în cazul Ucrainei, ar însemna război între NATO şi Rusia', a arătat ministrul luxemburghez Jean Asselborn.

Fără consens, nu va exista o decizie, a reamintit secretarul general. Or, cu o lună înaintea summitului, niciun subiect nu este tranşat.

Aşteptările Kievului sunt uriaşe, iar preşedintele Volodimir Zelenski a spus că doreşte 'un mesaj foarte clar' că Ucraina se va alătura Alianţei 'după război'.

'La Vilnius, nu va exista, fără îndoială, o dată de calendar pentru aderare pentru că rămân încă multe lucruri de tranşat. Este vorba despre un drum cu etape şi progrese treptate', a subliniat Catherine Colonna.

Potrivit lui Stoltenberg, 'nimeni nu este în măsură să vă spună exact care va fi decizia finală la summitul de la Vilnius cu privire la această chestiune'.

Norvegianul ajunge la finalul mandatului, prelungit deja de trei ori, ultima oară anul trecut după invazia rusă în Ucraina.

Succesorul său ar urma să fie tot un european, iar ţările UE ar dori numirea unei femei din rândurile lor.

Preşedintele american Joe Biden, care va avea ultimul cuvânt, urmează să o primească pe 5 iunie pe şefa guvernului danez, Mette Frederiksen, candidată potenţială.

Cheltuielile militare ale ţării de unde provine candidatul sunt un criteriu de selecţie.

Aliaţii s-au angajat să aloce 2% din PIB în 2024, iar proiectul este ca acest procent să devină pragul minim.

Or, numai şapte state, printre care SUA, au atins acest obiectiv.

Danemarca, al cărei procent de 1,4% din PIB este departe de a respecta partea din efort cerută de Alianţă, a anunţat în mod oportun în această săptămână o triplare a cheltuielilor militare la orizontul lui 2033.AGERPRES/(AS - editor: Irina Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

Reuniuni ale miniştrilor de externe ai NATO (cronologie 2020-2023)