Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Reprezentanţii agricultorilor din România, Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia participă marţi, în apropierea sediului Comisiei Europene, la un protest faţă de situaţia şi dezechilibrele grave întâmpinate de sectorul agroalimentar intern în contextul conflictului din Ucraina.

Într-o scrisoare comună privind liberalizarea comerţului cu Ucraina, impactul comerţului liber cu Ucraina asupra fermierilor europeni din ţările central şi est-europene şi măsurile conexe, reprezentanţii Camerelor de Agricultură şi organizaţiilor agricultorilor din cele cinci ţări afirmă că situaţia actuală este extrem de gravă, fermierii din ţările menţionate confruntându-se în prezent cu o scădere rapidă a preţurilor şi cu o lipsă a cererii de cereale şi seminţe oleaginoase din cauza ofertei excedentare în raport cu cererea.

Din România, scrisoarea este semnată de Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară şi Servicii Conexe - PRO AGRO, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR), Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) şi Asociaţia Forţa Fermierilor (AFF), organizaţii ce fac parte din Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC).

Semnatarii arată că stocurile se află la 150% din nivelul tipic pentru această perioadă a anului, următoarea recoltă începe în mai puţin de o lună şi există o posibilitate reală de a nu exista cumpărători şi niciun loc de depozitare pentru cerealele şi seminţele oleaginoase din recolta viitoare.

În plus, culoarele de solidaritate nu funcţionează. Situaţia este cauzată, în principal, de importul fără taxe vamale de produse agricole ucrainene în Uniunea Europeană, unde au fost importate grâu, porumb şi soia, chiar dacă acestea trebuiau iniţial să se îndrepte spre aşa-numitele culoare de solidaritate destinate ţărilor terţe sau cumpărătorilor tradiţionali de produse ucrainene. Pentru a ajuta Ucraina să-şi exporte producţia agricolă şi să alimenteze ţările dependente de importurile de produse agricole, Comisia Europeană a introdus aşa-numitele coridoare de solidaritate, dar acestea au fost utilizate abuziv de către comercianţi în scopul obţinerii facile de profit rapid.

Un alt aspect evidenţiat de organizatorii protestului este acela că piaţa nu funcţionează în folosul agricultorilor. Europa Centrală şi de Est este inundată de producţia ucraineană. Drept rezultat, agricultorii caută soluţii alternative pentru stocare sau alte opţiuni, însă fără a exista posibilitatea reală de sporire a capacităţii de stocare, cel puţin nu fără a compromite parametrii de calitate a producţiei. Această situaţie are un impact negativ în special asupra micilor fermieri.

Semnatarii scrisorii atrag atenţia că nu agricultorii sunt cauza inflaţiei în Europa. Preţul grâului este determinat de piaţa mondială urmând logica echilibrării cererii şi ofertei. Agricultorii nu au cauzat şi nu au exploatat intenţionat situaţia de pe piaţă anul trecut, întrucât ei nu pot influenţa preţul final al produsului lor şi în prezent sunt în incapacitatea de a influenţa şi situaţia pieţei.

Mai mult, nici agricultorii ucraineni nu au de câştigat. O cantitate mare de grâu şi alte cereale ucrainene nu ajunge în ţările cu mare dependenţă de importurile alimentare, ci pe piaţa europeană, fără a respecta parametrii stricţi de calitate şi cerinţele de respectare a mediului solicitate fermierilor de Uniunea Europeană. Având în vedere că produsele agricole de bază sunt importate în Uniunea Europeană nu de către fermieri, ci de către comercianţi, această preluare parţială a pieţelor europene nu este nici măcar în beneficiul fermierilor ucraineni (cei pe care ar trebui să-i ajute culoarele de solidaritate), care primesc doar o fracţiune din preţul real.

La rândul lor, consumatorii sunt expuşi riscurilor. O problemă majoră este legată de faptul că, odată ce mărfurile trec frontiera ucraineană, acestea ajung pe piaţa unică liberă a UE, fiind foarte dificil de a distinge destinaţia lor finală. Nici măcar statisticile oficiale nu pot reflecta situaţia reală, deoarece există speculaţii cu privire la reambalarea mărfurilor sau amestecarea deliberată a grâului ucrainean şi a altor cereale cu producţia locală, pentru a respecta parametrii de calitate şi a reduce riscul de a depista alimente nesănătoase în lanţul alimentar.

De asemenea, o altă situaţie semnalată de agricultori vizează creşterea numărului de camioane încărcate cu produse primare procesate (ulei, făină, mălai, zahăr), fiind nevoie în acest context de contingente în toate statele membre pentru a ţine situaţia sub control şi pentru a nu duce la distrugerea industriilor din ţările din Europa de Est.

În aceste condiţii, agricultorii central şi est-europeni participanţi la protestul de marţi solicită restabilirea taxelor vamale şi contingentelor la produsele agricole şi alimentare ucrainene şi extinderea măsurilor de precauţie temporare cu privire la importurile din Ucraina cel puţin până la 14 iunie 2024, astfel încât capacitatea de stocare rămasă în ţările central şi est-europene să poată fi utilizată pentru a stoca cerealele UE după noua recoltă şi pentru a evita ca un nou dumping din Ucraina să aibă iar consecinţe pentru piaţa europeană a cerealelor în cea mai vulnerabilă perioadă.

"Este favorabil faptul că importurile au fost interzise până la 5 iunie 2023, dar ceea ce este în continuare îngrijorător este faptul că acelor contracte deja în vigoare li s-a permis să rămână necontrolate. În acest fel, nu putem avea o situaţie clară cu privire la acestea, deoarece ele pot fi falsificate, adăugate cantităţi suplimentare şi antedatate. În cazul în care, după 5 iunie, interdicţia de import în cele 5 ţări este ridicată, solicităm cu insistenţă extinderea împărţirii riscurilor între toate statele membre ale UE, astfel încât fiecare stat să primească şi să utilizeze un contingent de produse agricole din Ucraina, direct proporţional cu mărimea ţării şi a populaţiei sale, astfel încât să putem continua să ajutăm Ucraina şi să nu aducem ţările din Europa de Est în blocaj logistic, fermierii în faliment şi colaps", mai indică scrisoarea.

O altă cerere vizează extinderea listei de produse acoperite de regulamentele privind măsurile preventive temporare referitoare la importurile din Ucraina pentru a include ouăle, carnea de pasăre, mierea, uleiul, făina, mălaiul, zahărul, fructele şi legumele şi alimentele procesate şi prelungirea acesteia până la aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Reprezentanţii agricultorilor din cele cinci ţări mai solicită finanţare pentru construirea de rute de transport, pentru transport şi pentru infrastructura portuară pentru a permite tranzitul eficient de produse agricole şi alimentare din Ucraina către porturile de la Marea Baltică şi Marea Neagră. De asemenea, este necesară crearea unei infrastructuri de transport şi a unor centre logistice pentru tranzitul produselor din Ucraina prin România şi Bulgaria către portul grec Salonic. În acest fel, se va permite şi deschiderea rutei Constanţa pentru exporturile româneşti.

Alte cerinţe se referă la extinderea cu Cehia a listei ţărilor care pot decide să interzică introducerea anumitor mărfuri agroalimentare din Ucraina pe pieţele proprii, extinderea listei ţărilor eligibile pentru pachete de compensare (inclusiv rezerva de criză cu Cehia), crearea unui fond special pentru sprijinirea fermierilor din Europa Centrală şi de Est, deosebit de afectaţi de consecinţele invaziei ruseşti în Ucraina, finanţat în afara fondurilor alocate Politicii Agricole Comune, şi acordarea permisiunii ca statele membre din Europa Centrală şi de Est să aplice ajutor naţional în conformitate cu deciziile guvernelor lor. AGERPRES/(editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)