Mii de specii de flori şi de plante aromatice sunt expuse de aproape 50 de producători din comuna Sântana de Mureş, în acest sfârşit de săptămână, la a 21-a ediţie a Sărbătorii Florilor, cel mai mare eveniment de gen din judeţ, organizat de Primăria Sântana de Mureş şi Asociaţia Mercur Creativ.

"Participăm la cel mai mare şi aşteptat eveniment dedicat florilor din judeţul Mureş, Sărbătoarea Florilor, care are loc, în acest sfârşit de săptămână, în satul Curteni, comuna Sântana de Mureş. Este un eveniment tradiţional pentru Sântana de Mureş, care este una dintre cele mai reprezentative comune din Transilvania pentru cultivarea florilor, sunt zeci de hectare de sere aici. Şi atunci era firesc să fie o sărbătoare a comunităţii în centrul căreia florile să fie regine. După cum spuneam, sunt foarte mulţi florari aici. Tot la a doua casă se vând flori, sunt sere. E o tradiţie la Sântana şi atunci, evident, trebuia organizat un festival cu acest specific. Anul trecut am asistat la un record de participare, acesta a fost şi motivul pentru care am propus extinderea sărbătorii la două zile, astfel încât să nu se creeze înghesuială. Practic suntem într-o comună şi sunt foarte mulţi oameni care se mută aici pentru o zi sau două ca să-şi cumpere flori. Şi atunci am spus că, pentru a evita cumva aglomeraţia, să extindem sărbătoarea la 2 zile, astfel încât fiecare să poată veni relaxat să îşi cumpere flori", a declarat, pentru AGRPRES, reprezentanta Asociaţiei Mercur Creativ, Cristina Manoilă.

La Sărbătoarea Florilor de la Sântana de Mureş sunt prezentate mii de specii de flori pentru decorarea teraselor, balcoanelor şi curţilor, plante ornamentale, arbori, arbuşti şi plante aromatice.

Cel mai mare producător de trandafiri din Sântana de Mureş, Jeno Galambodi, susţine că a început să producă aceste flori din anul 2008, după ce a lucrat, împreună cu soţia sa şi cu copiii, la o seră de trandafiri din Ungaria.

"Ne ocupăm de trandafiri de mulţi ani, avem multe soiuri de trandafiri căţărător, târâtor, tufă normală, avem copăcei de trandafiri. Am deschis din anul 2008, de atunci am întors din Ungaria şi de atunci producem. Noi producem exclusiv trandafiri şi, pentru a ajunge în expoziţie, un trandafir are nevoie de o muncă de 3 ani. Acum avem mai multe soiuri, în jur de 120, şi avem foarte mare grijă să avem trandafiri sănătoşi. În fiecare săptămână, lunea, îi stropesc cu insecticid şi fungicid, fiindcă nu pot să aduc în piaţă un trandafir bolnav, plin de spori sau de făinare. Dacă nu ar fi aşa de frumoşi, nu i-ar cumpăra lumea", a declarat Jeno Galambodi.

Bernadette Pal din satul Curteni a venit la Sărbătoarea Florilor de la Sântana de Mureş cu plante aromatice şi plante medicinale.

"Producem flori de mai mult de 18 ani şi plante aromatice de 3 ani. Avem mai mult de 25 de feluri de plante aromatice - busuioc, cimbrişor, rozmarin, coriandru, plante de căpşuni, oregano şi multe alte bunătăţi. Fiecare vine cu un scop la acest târg şi mulţi vor să încerce de toate şi atunci cumpără de mai multe feluri ca să vadă cam care ce gust are şi la ce se poate folosi. Plantele astea le plantăm iarna sau primăvara devreme, ca să aibă timp să crească până ajungem să avem expoziţia. Fiecare trebuie plantată într-un ghiveci mai mare sau în pământ ca să aibă loc să se dezvolte, apoi trebuie tăiate, întotdeauna îngrijite ca să poată dezvolta. În această iarnă am avut noroc pentru că nu a fost chiar aşa de rece şi nu a trebui să facem chiar atât de mult foc ca în anii trecuţi, deci costurile nu au fost atât de mari", a arătat Bernadette Pal.

Primarul comunei Sântana de Mureş, Dumitru Moldovan, susţine că acest festival al florilor a crescut de la an la an şi că la această a 21-a ediţie s-a ajuns la o participare de aproximativ 50 de florari.

"Sunt vreo 50 de cultivatori prezenţi la expoziţie. Am stabilit să facem şi cea de-a doua zi, pentru că se organizează şi un concurs de dansuri populare maghiare şi atunci am zis că ar fi frumos şi interesat să le punem pe toate împreună. Ne bucurăm că noi putem face flori, în timp ce alţii se luptă şi omoară oameni în alte părţi. Noi facem flori, un lucru frumos şi sper ca acest târg să ne ducă în ţară vestea că noi suntem iubitori de frumos, oameni care apreciază munca şi frumosul. În ultimii ani a crescut numărul de cultivatori, dar suprafeţele au rămas oarecum constante. Este o consecinţă a preţurilor care au fost la utilităţi, fiindcă munca pentru florile de acum a început anul trecut, de prin septembrie-octombrie. Toată iarna florile trebuie îngrijite, încălzite. E o muncă enormă şi cheltuieli foarte mari (...) Vestea bună este că vin florari tineri şi asta este foarte interesant şi foarte bine pentru noi. Din moment ce cei tineri care vin să producă flori, înseamnă că merită, merită să se ocupe lumea de flori şi înseamnă că e o meserie rentabilă. Suntem mândri că vin tinerii şi produc flori, pentru că duc mai departe moştenirea părinţilor", a arătat primarul Dumitru Moldovan.

Primarul a spus că administraţia publică locală nu beneficiază direct de pe urma activităţii sutelor de sere de flori, întrucât serele şi solariile sunt scutite de taxa impozitelor, însă există o serie de beneficii care se regăsesc în creşterea constantă a bunăstării comunităţii, iar acest lucru se reflectă în proprietăţi mobile şi imobile.

"Pentru bugetul comunei să ştiţi că aportul lor nu este chiar aşa de mare, dar prin faptul că se construiesc case noi, prin faptul că se achiziţionează maşini de capacităţi mai mari, tot venituri sunt. Nu au fost cuantificate aceste venituri pentru primărie, dar se vede în ceea ce apare în dezvoltarea comunei", a precizat primarul.

Sărbătoarea Florilor a ajuns la cea de-a 21-a ediţie şi a mai cuprins, pe lângă zecile de expoziţii de flori, ateliere de grădinărit, unde copiii au învăţat cum se plantează şi se îngrijeşte o floare, programe artistice, cu dansatori şi interpreţi locali, copii din comună, Ansamblul Artistic Profesionist Mureşul, Radu Ille, dar şi invitaţi de peste hotare.

Pe lângă florari, la târg participă şi producători de ustensile de grădinărit şi de ghivece şi jardiniere, producători artizani, dar şi patiseri locali. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)