Şoferii de camioane din Ucraina sunt nemulţumiţi din cauză că de la începutul săptămânii aşteaptă la cinci kilometri distanţă de Isaccea să ajungă în vama româno-ucraineană pentru a trece Dunărea cu bacul şi pentru că mulţi dintre ei îşi vor petrece Paştele fără să ajungă acasă, la familii, şi-ar dori ca autorităţile române să ia o decizie ca maşinile mici să fie îndrumate spre vama din Giurgiuleşti, judeţul Galaţi.

Ei spun că perioada mare de aşteptare pentru tiruri este cauzată de numărul crescut al autoturismelor care preferă să treacă vama prin punctul Isaccea, datorită faptului că astfel drumul este mai scurt şi nu mai trebuie să plătească nici bacul care trece Dunărea de la Galaţi sau Brăila şi nici taxele vamale pentru trecerea pe teritoriul Republicii Moldova, care se achită la vama din Giurgiuleşti, judeţul Galaţi.

"Suntem aici fără de mâncare, fără apă. Mergem cu taxiul şi luăm (hrană, n.red.) pe două zile, că tare-i scump, şi iarăşi se găteşte, iar mergem, iar umblăm... E straşnic, ce să facem? De şase zile stăm aici şi nu se porneşte nimica. Poate să moară cineva în maşină şi nu vine nimeni. Ce e asta? De luni dimineaţă stăm aici şi nu se întâmplă nimic. Ceva trebuie făcut", a afirmat Valerii G., din Cernăuţi, unul din şoferii de camioane care stau şi aşteaptă de mai multe zile, la recomandarea poliţiştilor, la cinci kilometri distanţă de Isaccea.

Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES

Alături de ceilalţi conducători de autovehicule, el cere autorităţilor ca maşinile mici să fie îndrumate spre vama din Giurgiuleşti.

"Sunt maşini mici care pot să meargă pe la Galaţi. Ele urcă pe bac şi noi şedem şi nu putem face nimic. Maşinile mici să meargă pe uscat, iar maşinile mari pe aici. Nu se poate rezolva? Avem copii, nepoţi şi toţi ne aşteaptă cu sărbătorile şi stăm aici de o săptămână. Ne-au pus pe uliţa asta şi au uitat de noi", a mai spus el.

În vama din Isaccea, zeci de maşini aşteaptă de la prima oră a zilei să urce pe bacul care traversează Dunărea pentru a ajunge la Orlivka, Ucraina.

Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES

Bacul care ajunge pe malul românesc are câteva camioane, iar printre ele zeci de maşini. Câteva persoane, printre care şi copii, nu au maşini, iar o parte din pontonul care face legătura dintre bac şi punctul de trecere vamal este acoperit de apă. Oamenii se opresc, iar angajatul societăţii Navrom SA care administrează trecerea Dunării cu bacul ridică din umeri şi spune că nu are cu ce să-i ajute. Începe să plouă, iar adulţii trec prin apă. Cei doi copii sunt luaţi în braţe şi trecuţi peste apa de pe ponton de şoferul unui autoturism cu numere de Ucraina şi angajatul societăţii Navrom SA.

La punctul de trecere a frontierei, o femeie este întrebată de vameş ce are în sacoşă. "Cozonaci, ouă", îi traduce un voluntar răspunsul primit în limba ucraineană.

Unii dintre şoferii ucraineni care aşteaptă la Isaccea şi mai mult ca sigur vor petrece Paştele departe de familii mai primesc o alinare din partea voluntarilor, care le mai aduc porţii de mâncare caldă.

Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES

Sunt şi ucraineni care au găsit un adăpost sigur în Tulcea după ce Rusia a atacat ţara lor natală şi îşi vor petrece Paştele în bisericile şi mănăstirile din judeţ, iar unii dintre ei sunt voluntari de un an, de la începerea războiului, şi vor fi şi acum în serviciul celor aflaţi pe drumuri.

Vladimir Butnic are 30 de ani şi este din Tatarbunar, iar anul trecut a decis să vină în România, alături de familia lui. De atunci, lucrează ca voluntar la bucătăria cu mâncare caldă oferită persoanelor care trec vama româno-ucraineană din Isaccea.

Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES

"La noi, au şuierat elicopterele. În satul vecin, la vreo 30 de kilometri, au căzut bombe. Sunt în România de un an şi nu am plecat în altă parte, pentru că este ca în Ucraina. Îmi place libertatea de aici", a declarat tânărul ucrainean, pentru AGERPRES.

În ultima perioadă, a gătit zilnic circa 300 de porţii de mâncare caldă, în special pentru şoferii de camioane.

"De Revelion, de Crăciun, am fost aici. Cel mai frecvent gătesc ciorbă de pui şi de porc, cartofi prăjiţi, carne de porc şi de pui prăjită. Asta o să fac şi de Paşte", a afirmat Butnic.

Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES

Spune că cel mai greu i-a fost în timpul verii trecute.

"Erau foarte multe persoane şi nu dovedeam să facem câtă mâncare era nevoie", a menţionat el.

Tânărul ucrainean stă la Tulcea împreună cu soţia şi fiica, în vârstă de cinci ani.

"Eu nu vreau să omor. E credinţa mea. Sunt creştin. Pot să merg să ajut, dar nu să împuşc", spune Butnic, în timp ce se îndepărtează şchiopătând.

În hubul umanitar al FDP de la marginea oraşului Isaccea, două surori din Ucraina, Liliana Ivanova şi Georgeta Bielaly, spun că-şi vor petrece sărbătorile pascale în oraşul Tulcea.

Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES

"Mulţi ucraineni au plecat acasă. Noi, pentru că suntem aici cu toată familia, vom sărbători aici. Cu mare drag aşteptăm această sărbătoare. Suntem creştini penticostali, iar Paştele este o sărbătoare foarte mare. Avem cozonaci, ouă vopsite, copiii vor cânta cântece frumoase de sărbători şi ne vom uita la tradiţiile frumoase de aici, din România", a afirmat Liliana Ivanova.

Sora ei, Georgeta Bielaly, spune că şi-au făcut un plan pentru prima zi de Paşte.

"Mergem la biserică, mâncăm şi după aceea facem cu toţii un tur prin mănăstirile din judeţ. Noi le vizităm foarte mult şi, când avem greutate pe suflet, suntem disperaţi, luăm toată familia şi mergem la Celic-Dere, Cocoş şi Saon", a menţionat Georgeta Bielaly.

Ea aminteşte că, în Ucraina, orice zi este o luptă pentru supravieţuire.

"Totul s-a scumpit, s-a devalorizat şi grivna, iar cu cine vorbesc mi-e tare jale de ei, pentru că fiecare zi e (o luptă, n.red.) de supravieţuire. Aici (în România, n.red.), nu au frică de bombe, dar le e teamă de casă (din Ucraina, n.red.). Foarte mulţi din noi au venit aici să găsească de lucru, dar confruntându-se cu neştiinţa limbii cad în panică şi se întorc acasă. (...) În Ucraina, e o problemă mare cu produsele alimentare. Acum, vin mai puţine ajutoare şi e mare nevoie de conserve, paste", a adăugat Georgeta Bielaly.

Liliana Ivanova a remarcat cât de toleranţi sunt tulcenii.

"Noi am văzut aici un fenomen care ne-a uimit foarte mult, toleranţa faţă de alte etnii. Şi e normal. Nu e principal ce naţionalitate ai, principal e că eşti om. Fenomenul ăsta e de învăţat şi de multiplicat în toată lumea", a spus Liliana.

Sora ei, Georgeta, a menţionat că o familie de lipoveni îi ajută pe ucraineni, cu sprijinul credincioşilor de rit vechi

"Avem o familie de lipoveni care ne susţin foarte mult. Se străduie şi-i ajută pe ucraineni. Le face traininguri voluntar. Acum, dacă o sun pe Irina, iese şi mă ajută cu orice, cu inima foarte deschisă", a afirmat Georgeta.

La Tulcea, filiala teritorială a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România (CRLR) continuă activităţile în sprijinul persoanelor din Ucraina afectate de războiul declanşat de Rusia.

"În ultimul an, am avut centrul deschis pentru ucraineni, am acordat ajutoare, am fost la graniţă şi am oferit servicii de traducere. În colaborare cu ADRA (Agenţia Adventistă pentru Dezvoltare, Refacere şi Ajutor), am demarat un proiect care oferă sprijin pentru ucraineni. Săptămânal, ne întâlnim şi avem acţiuni", a precizat preşedinta filialei teritoriale a CRLR, Claudia Ciotic.

Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES

După unul dintre cele mai aspre şi lungi posturi din an, lipovenii se pregătesc să participe sâmbătă seara la slujba de Înviere, iar duminică dimineaţa, înainte de a mânca de dulce, se vor întoarce în lăcaşele de cult pentru a sfinţi ouăle vopsite decojite şi cozonacii.

"O particularitate, dacă vreţi, pe care am întâlnit-o la lipovenii din Dobrogea este faptul că ei preferă să sfinţească ouăle decojite. Se sfinţesc maximum două ouă decojite, care se consumă imediat când credinciosul ajunge cu ele acasă. Se taie în bucăţele mici, atât cât poate fiecare să înghită dintr-o singură bucătură, pentru a evita firimiturile", a declarat şeful de serviciu din cadrul Muzeul de Artă Populară şi Etnografie din Tulcea, Iuliana Titov.

Lipovenii explică obiceiul acesta spunând că nimic sfinţit de preot nu trebuie scăpat pe jos, aruncat la gunoi sau dat la animale.

Potrivit Gărzii de Coastă, de la începutul războiului din Ucraina, prin punctul de trecere a frontierei din oraşul Isaccea au intrat în Uniunea Europeană circa 360.000 de persoane, dintre care aproape 336.000 ucraineni, şi au ieşit din România aproximativ 332.500 de persoane, din care 310.000 ucraineni. AGERPRES / (A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frăţilă, editor online: Adrian Dădârlat)