O colecţie de telefoane, care cuprinde aproximativ 400 de modele şi în jurul căreia se împletesc date memorabile din istoria României, poate fi vizitată la Muzeul Judeţean Buzău.

Aceasta este cea mai mare colecţie de telefoane din România, având şapte aparate care fac parte din categoria ''tezaur naţional''.

Majoritatea aparatelor de telefonie sunt de provenienţă românească şi străină (Germania, Franţa, Belgia, URSS). Este una dintre colecţiile cele mai importante deţinute de muzeu, un arc peste timp care arată cum s-a schimbat în decursul anilor una dintre cele mai importante 'unelte' pe care omul a inventat-o cu scopul de a putea comunica mai uşor.

''Muzeul Judeţean Buzău deţine cea mai mare colecţie de telefoane din România, este o colecţie care se compune din circa 400 de exemplare, telefoane militare, sunt telefoane civile, telefoane de birou, telefoane de perete, dar mai nou şi telefoane mobile, printre primele tipuri de telefoane care au intrat în circulaţie în România. Baza acestei colecţii este o donaţie privată. Este o colecţie foarte solicitată. Telefoanele s-au constituit de-a lungul vremii în mici colecţii care au fost cerute în diferite locuri din ţară, de diferite muzee. Ultima dată colecţia a plecat la Alba Iulia'', a declarat pentru AGERPRES Daniel Costache, directorul Muzeului Judeţean Buzău.

Cea mai veche piesă aflată în expunere este un aparat telefonic marca Ericsson, datând din anul 1898. Aparatul este dotat cu baterie locală şi reprezintă precursorul circuitului imprimat. Modelul a fost fabricat pe o perioadă de aproape 20 ani, începând din 1898 şi până aproape de anul 1920.

O altă piesă importantă a colecţiei o reprezintă un aparat telefonic de masă realizat artizanal, care datează din anii '50. Modelul a fost fabricat într-o serie limitată, lucrat de către deţinuţii politici din penitenciarele româneşti. Telefoanele au fost introduse şi au funcţionat în cadrul Comitetului Central (CC) al Partidului Comunist Român (PCR), începând cu anii '50. Piesa deţinută de muzeu a funcţionat în Secretariatul fostului lider comunist, Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, în perioada 1961 - 1965.

''Din această colecţie, şapte piese fac parte din categoria juridică 'tezaur naţional'. Cel mai vechi telefon este un Ericsson de la 1898, este un exemplar superb, producţie suedeză. Mai avem în colecţie un telefon extrem de interesant, un telefon, tot tezaur naţional, care a fost realizat la Uzinele Grigore Preoteasa din Bucureşti, special pentru sediile CC-urilor, pentru că acesta este un tip de telefon care are funcţii pe care noi abia pe telefoanele mobile le-am găsit, adică preluare apel, apel în aşteptare, comutare apel, apelare rapidă... telefon din anul 1950. Este o ediţie extrem de limitată, vreo 50 de exemplare, şi se găseau numai în sediile CC-ului şi la Preşedinţie, iar exemplarul nostru pe care îl avem ştim sigur că a fost achiziţionat de secretara lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Putem presupune că a fost folosit de Gheorghe Gheorghiu-Dej, este funcţional. Se păstrează într-o stare excepţională şi este unicul în această stare'', a precizat directorul Muzeului Judeţean din Buzău.

Telefoanele de tip 'tezaur naţional' sunt deosebit de rare, cu atât mai mult cu cât sunt şi funcţionale.

''Ca să intre în categoria 'tezaur naţional', un obiect de patrimoniu trebuie să îndeplinească anumitre criterii. Dintre telefoanele pe care le avem din această categorie, fiecare este unic în cadrul colecţiei, fie este vorba despre vechime, fie a aparţinut unei personalităţi. Mai avem astfel de telefoane. Toate telefoanele au fost restaurate şi ştim despre ele că sunt funcţionale, însă la ora actuală, pentru că doar restauratori experţi pot interveni pe aceste telefoane, avem în vedere ca întreaga colecţie să o introducem în planul anual de restaurare, pentru întreţinere'', a adăugat managerul instituţiei de cultură.

Lista celor şapte telefoane de patrimoniu este compusă dintr-un telefon marca Ericsson fabricat în anul 1898, un telefon cu baterie centrală Societe de Telephones Paris, producţie 1920, tot din anul 1920 un telefon Ericsson Tungsram, un exemplar M.K.T Ujpest din 1921, un telefon de secretariat Siemens-Halske din 1938 şi un telefon de birou produs în 1950.

Una dintre piesele învăluite în mister, aflată în colecţia Muzeului Judeţean, este un aparat de telefonie fabricat în Ungaria, marca Ujpest - fabricaţie 1921. Deşi nu există dovezi clare, se pare că prin acest telefon aflat în Castelul Peleş a fost auzit celebrul mesaj transmis de mareşalul Ion Antonescu: 'Ostaşi, vă ordon: Treceţi Prutul'.

''Mai avem un exemplar din Ungaria din anul 1921, ştim că a fost achiziţionat de la o persoană care a lucrat în Castelul Peleş în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Nu avem o dovadă, dar există posibilitatea că acela a fost celebrul telefonul prin care s-a auzit celebrul ordin 'Ostaşi, vă ordon: Treceţi Prutul'. Ştim sigur că acel telefon a fost în Peleş în perioada războiului. Avem o contextualizare a lui, avem un moment istoric definitoriu pentru istoria naţională şi pentru istoria Europei'', aminteşte directorul muzeului din Buzău.

Printre piesele expoziţiei se mai numără şi câteva centrale telefonice, unele dintre ele prevăzute cu 10 linii, precum Vestitorul şi Viitorul, produse în România în anii '40, sau cu o capacitate de susţinere de până la 30 de linii, precum centrala telefonică de campanie Standard pentru transmisiuni.

Expoziţia este completată de telefoane de cabină cu baterie locală şi centrală, modele digitale de masă şi perete, precum şi o serie de telefoane mobile, apărute pe piaţa românească în primii ani de după Revoluţia din decembrie 1989. AGERPRES/(A - autor: Florin Zafiu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: Muzeul Judetean Buzau