Unul dintre cele mai aşteptate evenimente organizate în "Mica Romă", "Sărbătoarea Mierii", considerat cel mai mare târg apicol din România, a revenit în acest sfârşit de săptămână la Blaj, după mai mulţi ani de întrerupere cauzată de pandemia de coronavirus.

Cu peste 10.000 de vizitatori şi peste 150 de expozanţi din 20 de ţări la precedenta ediţie, cea din 2019, "Sărbătoarea Mierii", care a ajuns la ediţia a XIII-a, s-a bucurat şi în acest an, încă din prima zi, de un număr mare de participanţi, fiind vorba despre persoane dornice să-şi achiziţioneze miere şi produse apicole sau chiar utilaje şi echipamente apicole.

În premieră, târgul a găzduit şi preselecţia pentru Olimpiada Internaţională a Tinerilor Apicultori, care se va desfăşura în iunie în Slovenia şi unde vor participa copii din peste 20 de ţări.

"Am dorit foarte mult ca anul acesta să promovăm mierea, consumul de miere în rândul tineretului, dar şi practicarea apiculturii în rândul tinerilor. Pe lângă atelierele de pictură dedicate copiilor, am găzduit aici preselecţia pentru Olimpiada Internaţională a Tinerilor Apicultori, care nu a mai avut loc de 3 ani. Ne dorim ca şi la ediţiile viitoare ale târgului să facem această selecţie aici", a spus Alina Ochiş-Mateş, reprezentanta companiei organizatoare.

La rândul său, Ion Mirea, de la Asociaţia Fermelor Apicole de Reproducţie Prahova, a menţionat că au fost înscrişi la preselecţie 11 copii, ţara noastră urmând să fie reprezentată de trei dintre aceştia.

Preselecţia a constat într-o examinare teoretică, una practică, cu probe practice de descăpăcit, de asamblat rame, de asamblat stupi, de recunoaştere a utilajelor apicole şi alte probe specifice activităţii apicole.

Tot în cadrul târgului a fost organizat şi un inedit concurs de pictură a stupilor, cu implicarea copiilor din 27 de clase de a III-a şi a IV-a. Premiul oferit pentru "Cel mai frumos stup" este un voucher în valoare de 1.000 de euro pentru achiziţionarea de materiale didactice. Organizatorii au pregătit şi un premiu special pentru originalitate şi creativitate desemnat în urma votului derulat online.

În ceea ce priveşte oferta de produse, aceasta este una bogată, fiind prezenţi la târgul desfăşurat, sâmbătă şi duminică, în centrul istoric al municipiului Blaj, Piaţa 1848, expozanţi din întreaga ţară, precum şi din Polonia şi Ucraina.

Din judeţul Suceava a venit la târgul de la Blaj Dumitru Buzilă, apicultor din Forăşti, care susţine că are "cea mai bună miere din Bucovina".

"Am miere polifloră de mai, care este cea mai completă şi mai bună, miere de salcâm, de foarte bună calitate, care are şi alte flori pe lângă. Mierea din staţionar are alte calităţi faţă de mierea din pastoral. Vorbesc de aromă, de parfum", a explicat, pentru AGERPRES, apicultorul bucovinean.

În ceea ce priveşte preţurile, apicultorul a spus că au scăzut şi că încă vor mai scădea, pentru că cerinţa este din ce în ce mai mică. Dumitru Buzilă crede că un român consumă mai puţin de 0,8 kilograme de miere pe an, cantitatea menţionată în statistici.

El a mai precizat că, deşi anul trecut producţia nu a fost una extraordinară, ea a fost constantă.

"Primăvara a fost un cules mediu, apoi a fost culesul de vară, care a fost cu tei, cu floarea soarelui, şi un pic cel de toamnă. Faţă de un an bun, producţia a fost diminuată cam cu 20%. Sperăm ca anul acesta să depăşim producţia de anul trecut. Depindem de vreme, de factorii externi. Sperăm să fie un an mai bun", a conchis Dumitru Buzilă, prezent la Blaj şi la alte ediţii ale "Sărbătorii Mierii".

Deşi originar din judeţul Alba, din satul Vingard, Dănuţ Pintea, care este însoţit de fiul său, Adrian, a venit pentru prima dată la târgul apicol din Blaj, cu o gamă variată de miere.

Dănuţ Pintea a declarat, pentru AGERPRES, că se ocupă de apicultură de 15 ani şi totul a început din întâmplare, după ce a ajutat pe cineva să-şi transporte stupii cu albine. Curios, a vrut să afle cât mai multe despre acest domeniu şi a ajuns la concluzia, după ce a citit despre calităţile ei, că mierea naturală poate fi considerată un medicament.

"Am început cu trei roiuri date de cineva. Am ajuns la 120-130. Încet, pas cu pas, tot mai mult. Mai întâi, cu miere polifloră. Apoi, am început să mergem prin ţară (albinărit pastoral - n. red). Nu poţi să faci, dacă stai acasă. Dacă mergi, faci treabă. (...). E muncă multă, sunt nopţi nedormite, drumuri, încarcă, descarcă. Mai avem uneori probleme şi cu urşii", a spus bărbatul.

Dănuţ Pintea a precizat că, pentru a putea obţine miere de salcâm, merge cu stupii în judeţele Vâlcea şi Timiş, pentru cea de tei ajunge în Caraş-Severin, iar pentru a avea miere de rapiţă duce albinele în judeţul Arad. Pentru mierea de zmeură, merge în zona unor pepiniere de zmeură din judeţul Cluj.

"Ajungem acasă în octombrie", a menţionat bărbatul, care a adăugat, cu convingere, că apicultura e o "muncă frumoasă şi sănătoasă".

Alături de fiul său, Adrian, care s-a "contaminat" şi el cu pasiunea tatălui său pentru albinărit, Dănuţ Pintea produce o gamă variată de miere, nelimitându-se la variantele clasice, dar şi propolis, ceară şi faguri.

De exemplu, el are miere cu nucă, miere cu turmeric, despre care spune că este indicată în bolile de plămâni, miere cu scorţişoară, recomandată pentru durerile de cap şi în anemii. De asemenea, acesta realizează şi o cremă de miere, formată din miere de tei, polifloră, de rapiţă şi de floarea soarelui. Pe fiecare etichetă sunt trecute valorile nutritive şi bolile în tratarea cărora este recomandat produsul respectiv.

Cumpărătorii sunt atraşi şi de mierea duo, practic două tipuri de miere în acelaşi borcan, aşezate pe verticală. "Se pune una din ele în borcan mai devreme cu două-trei săptămâni, se cristalizează, se ţine la orizontală. După aia, o ridicăm şi completăm cu restul de miere. Clienţii pot să consume astfel două tipuri de miere din acelaşi borcan", a explicat apicultorul din Vingard.

Pe lângă mierea vândută la târguri, familia Pintea comercializează produsele prin intermediul site-ului creat de băiat, unde sunt menţionate ofertele şi promoţiile micului brand din satul din Alba.

"Acum, băiatul a prins şi el (pasiunea pentru apicultură - n. red.) şi nu vrea altceva. Amândoi lucrăm împreună", a spus Dănuţ Pintea, completat de fiul său, care a studiat un an de facultate în Administrarea Afacerilor şi care spune că se implică în conceperea unui aspect cât mai plăcut al produselor.

Pentru prima dată la "Sărbătoarea Mierii" de la Blaj este şi Elena Pogan, din Mărtinie, comuna Şugag, care are o afacere demarată în 2020, deci după ultima ediţie a târgului desfăşurată înainte de pandemie. Deşi recent înfiinţată, afacerea de familie are deja mai multe produse certificate montan - siropuri şi dulceţuri de fructe de pădure, zmeură, afine, merişor, muguri de brad, de conuri de brad, cumpărătorul având astfel garanţia că materia provine din zona montană, ceea ce înseamnă, implicit, mai puţină poluare.

În vârstă de 26 de ani, Elena, care a absolvit o facultate, se ocupă de această "cămară destul de variată", iniţiată la dorinţa mamei ei, împreună cu familia.

"Am început cu fructe de pădure, zmeură de pădure, afine, merişor, cu procesarea acestora. Pe urmă am trecut şi la cătină, caise, căpşuni, mure, ardei iute, zacuscă, murături. Materia primă, cum ar fi fructele de pădure, provine din Munţii Cindrel. Restul, de la producătorii noştri locali. Din piaţă din Sebeş, de exemplu, luăm ardeiul iute. Vara ne promovăm produsele la Lacul Oaşa, pe Transalpina. Acolo ne găsesc turiştii. Sau în Mărtinie, acasă", a explicat aceasta, pentru AGERPRES.

Persoanele prezente la târg au putut să-şi achiziţioneze de la standul tinerei şi siropuri de măceşe, de gutui, de mentă, de coacăze negre, de mure, de porumbele sau chiar de aronia, ghimbir şi kiwi, precum şi produse fără zahăr cum ar fi magiun de prune, dulceaţă de afine, compot de fructe de pădure sau sirop de afine.

De asemenea, tânăra vinde şi îndulcitor de păpădie, ciuperci murate, hribi în saramură, zacuscă cu vinete, cu ciuperci sau cu fasole.

Fiind o afacere demarată în pandemie şi neavând astfel posibilitatea de a participa la început la târguri, ea a optat pentru promovarea produselor în spaţiul virtual, de unde şi acum cei interesaţi pot să-şi ia siropuri, dulceţuri, zacuscă şi murături.

Cei prezenţi la "Sărbătoarea Mierii" pot să deguste sau să-şi cumpere bere cu miere, o bere artizanală, nefiltrată şi nepasteurizată, produsă de compania apicolă blăjeană implicată în organizarea târgului.

"Facem trei tipuri de bere: blondă, roşie şi neagră. Am început în urmă cu patru ani acest business cu bere cu miere. Am încercat să găsim o reţetă ca să nu fie foarte dulceagă berea. E destinată în special consumatorilor bărbaţi. Nu se simte foarte puternic gustul de bere. Toate cele trei tipuri de bere conţin produse naturale: apă, malţ, hamei şi drojdie. Ca să ajungă bun de consum, ea trebuie să stea 40 de zile la maturare. Procesul şi ingredientele sunt strict naturale, nu se introduce absolut nimic artificial, chimic în procesul de fabricaţie. Termenul de valabilitate e de maximum 3 luni, nefiind pasteurizată", ne-a spus Florin Ochiş-Mateş.

Cei prezenţi sâmbătă seara la "Sărbătoarea Mierii" au avut posibilitatea să urmărească şi un concert susţinut de "Bere Gratis", dar şi un spectacol folcloric, cu participarea Ansamblului Folcloric al Judeţului Alba, dirijor Alexandru Pal.

Duminică, pe scena din Piaţa 1848 va fi un moment interactiv de zumba pentru copii, iar la Palatul Cultural, "O poveste din lumea păpuşilor", spectacol al Teatrului de Păpuşi "Prichindel" Alba Iulia.

"Sărbătoarea Mierii" este un proiect derulat de compania apicolă "Apidava", Consiliul Judeţean Alba, Primăria Municipiului Blaj şi Centrul de Cultură "Augustin Bena", cu sprijinul Teatrului de Păpuşi "Prichindel" din Alba Iulia. AGERPRES/ (A, AS - autor: Marinela Brumar, editor: Anamaria Constantin, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Foto: (c) Marinela Brumar/AGERPRES