Încă din primele zile ale invaziei Rusiei în Ucraina (24 februarie 2022), principalele organisme internaţionale (UE, ONU, Consiliul Europei, NATO) au condamnat agresiunea Rusiei şi au impus sancţiuni la adresa acestui stat. ONU a considerat această invazie "o violare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei". NATO a decis, încă din 25 februarie 2022, desfăşurarea de elemente ale forţei sale de reacţie rapidă pentru prima dată în contextul apărării colective. Consiliul Europei a decis, la 16 martie 2022, excluderea Federaţiei Ruse din organizaţie, considerând invazia Rusiei o "agresiune neprovocată şi nejustificată". La 2 martie 2022, Curtea Penală Internaţională a anunţat deschiderea unei anchete asupra situaţiei din Ucraina, invocând "crime de război" şi "crime împotriva umanităţii". Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a suspendat, la 7 aprilie 2022, Rusia din funcţia de membru al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului. La 26 ianuarie 2023, Consiliul Europei a adoptat o declaraţie prin care a cerut înfiinţarea unui tribunal internaţional special pentru a-i judeca pe liderii ruşi, dar şi belaruşi, desemnaţi drept responsabili pentru războiul din Ucraina.

ONU şi războiul din Ucraina
ONU a condamnat ofensiva militară din Ucraina, calificând-o, încă din prima zi, "o violare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei, care este contrară principiilor Cartei Naţiunilor Unite", conform https://unric.org/.

În acest sens, au existat numeroase luări de poziţie, rezoluţii sau ajutoare umanitare.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat, 2 martie 2022, o rezoluţie prin care deplânge "agresiunea" comisă de Rusia împotriva Ucrainei. O nouă rezoluţie a Adunării Generale a ONU, din 7 aprilie, solicita suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului, iar alta, din 26 aprilie 2022, cerea celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU să justifice utilizarea dreptului de veto.

La 16 martie, Curtea Internaţională de Justiţie, principalul organism judiciar al ONU, a ordonat Rusiei să-şi suspende imediat operaţiunile militare din Ucraina, scrie https://www.icj-cij.org/.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a suspendat, la 7 aprilie, Rusia din funcţia de membru al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului ca răspuns la abuzurile comise în Ucraina (AFP).

La 12 octombrie 2022, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie, prin care a cerut ţărilor să nu recunoască cele patru regiuni ale Ucrainei pe care Rusia le-a revendicat, în urma aşa-ziselor referendumuri, desfăşurate în septembrie 2022. ONU a mai considerat că planul Rusiei de a anexa cele patru regiuni din Ucraina este o mişcare ilegală, o încălcare a dreptului internaţional şi ar trebui condamnat, scrie site-ul https://news.un.org/.

Adunarea Generală a ONU, convocată într-o sesiune specială, la un an de la invazia rusă, a adoptat, la 23 februarie 2023, cu o majoritate foarte largă, o rezoluţie prin care cere retragerea imediată a trupelor ruse din Ucraina, precum şi o pace "justă şi durabilă". Rezoluţia adoptată reafirmă "angajamentul" faţă de "integritatea teritorială a Ucrainei" şi "cere" ca Rusia "să-şi retragă imediat, complet şi necondiţionat toate forţele militare de pe teritoriul ucrainean în cadrul graniţelor recunoscute internaţional ale ţării". De asemenea, solicită o "încetare a ostilităţilor" şi "subliniază necesitatea realizării, cât mai curând posibil, a unei păci cuprinzătoare, juste şi de durată în Ucraina, în conformitate cu principiile Cartei Naţiunilor Unite", informează site-ul https://news.un.org/.

În paralel cu rezoluţiile şi poziţionările sale, ONU a furnizat Ucrainei şi ajutoare şi asistenţă umanitară. Astfel, la 1 martie 2022, Naţiunile Unite au lansat apeluri de urgenţă coordonate în valoare totală de 1,7 miliarde de dolari sub formă de asistenţă umanitară de urgenţă, iar pe 26 aprilie 2022, această sumă a ajuns a 2,4 mld. dolari. De asemenea, la 4 ianuarie 2023, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a anunţat o iniţiativă de 15,5 milioane de dolari, pentru a ajuta fermierii şi micii agricultori din Ucraina şi a se evita o criză alimentară, scrie https://unric.org/.

NATO şi războiul din Ucraina
NATO condamnă în cei mai fermi termeni posibil "războiul brutal şi neprovocat de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei - care este o ţară independentă, paşnică şi democratică şi un partener apropiat al NATO", se arată pe site-ul NATO, https://www.nato.int/.

La 24 februarie 2022, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovenia, membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), au cerut, pe fondul incursiunii forţelor militare ruse pe teritoriul Ucrainei, invocarea Articolului 4 din Tratatul Atlanticului de Nord (AFP, EFE şi Reuters). Articolul 4 prevede că ''părţile vor avea consultări comune ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că este ameninţată integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea vreuneia dintre Părţi''.

La 25 februarie 2022, cu prilejul summitului extraordinar al NATO, s-a stabilit, pentru prima dată în istoria Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, desfăşurarea unor elemente ale Forţei de Reacţie Rapidă a NATO, în contextul apărării colective (AFP, dpa şi Reuters). Considerând invazia rusă din Ucraina drept cea mai gravă ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice din ultimele decenii, liderii NATO au spus, în context, că măsurile pe care le-a luat şi le va lua alianţa sunt şi rămân preventive, proporţionale şi fără escaladare.

La 16 martie 2022, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că alianţa nu va desfăşura trupe sau mijloace aeriene în Ucraina şi pregăteşte o consolidare substanţială a prezenţei sale militare în ţările de pe flancul estic, unde va desfăşura mai multe trupe şi echipamente militare.

Liderii statelor membre NATO, reuniţi la Bruxelles într-un summit extraordinar, au aprobat, la 24 martie 2022, patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria (AFP, Reuters şi dpa). ''Acestea se adaugă celor patru grupuri existente deja în ţările baltice şi Polonia. Aşadar, avem opt grupuri multinaţionale ale NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră'', a spus Jens Stoltenberg într-o conferinţă de presă după încheierea reuniunii.

În 9 mai 2022, Jens Stoltenberg, i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin să pună capăt imediat războiului din Ucraina şi să reia negocierile de pace, dând totodată asigurări că Alianţa Nord-Atlantică va continua să sprijine Ucraina (EFE).

În cadrul Summit-ului de la Madrid al NATO, din 28-29 iunie 2022, s-a adoptat o declaraţie prin care s-a decis crearea unui pachet consolidat de sprijin, care va accelera livrarea echipamentului militar non-letal, va îmbunătăţi apărarea cibernetică a Ucrainei şi rezilienţa sa şi va sprijini modernizarea sectorului apărării, scrie https://www.mae.ro/.

Referendumurile "fictive" de integrare în Rusia, convocate în teritoriile ucrainene, aflate sub controlul forţelor ruse, în estul şi sudul Ucrainei, nu au nicio legitimitate şi constituie o "încălcare flagrantă a dreptului internaţional", a denunţat, la 27 septembrie 2022, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

Pe 11 octombrie 2022, secretarul general al NATO a spus că orice atac asupra infrastructurii critice a organizaţiei va primi un "răspuns unit şi ferm" (Reuters şi DPA). Comentând ameninţările voalate cu utilizarea armelor nucleare ale preşedintelui rus, Vladimir Putin, Stoltenberg a declarat că Alianţa Nord-Atlantică monitorizează cu atenţie forţele nucleare ale Rusiei şi nu a observat schimbări în poziţia lor, dar rămâne "vigilentă".

Uniunea Europeană şi NATO au semnat, la 10 ianuarie 2023, o nouă declaraţie comună - a treia, după cele din 2016 şi 2018 - pentru a continua să-şi dezvolte cooperarea, în contextul războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedinţii Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi al Consiliului European, Charles Michel, au semnat documentul la sediul alianţei nord-atlantice din Bruxelles. (EFE şi dpa).

La 20 ianuarie 2023, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, la conferinţa de la Baza Aeriană Ramstein din Germania, că ţările care sprijină Ucraina trebuie să se concentreze nu doar pe a trimite noi arme Kievului, ci şi pe furnizarea muniţiei pentru sistemele mai vechi şi pe sprijin în mentenanţa acestora (Reuters). Aliaţii Ucrainei au convenit, la Ramstein, un "pachet semnificativ" de ajutor militar, dar fără tancuri Leopard (EFE).

Secretarul general al NATO a declarat, la 14 februarie 2023, înainte de reuniunea Grupului de contact pentru Ucraina, că este mai important ca niciodată ca aliaţii să furnizeze mai mult sprijin pentru Ucraina, în condiţiile în care se împlineşte un an de la invazia rusă, iar Vladimir Putin se pregăteşte de "noi ofensive şi noi atacuri", a transmis trimisul special al AGERPRES, Florin Ştefan.

La 18 februarie 2023, secretarul general al NATO a respins cererea Kievului de a primi muniţii cu fragmentaţie şi arme incendiare cu fosfor, explicând că Alianţa Nord-Atlantică nu furnizează asemenea armament. ''NATO nici nu a recomandat, nici nu a furnizat aceste tipuri de arme. Noi livrăm artilerie şi alte tipuri de arme, dar nu bombe cu fragmentaţie'', a declarat Stoltenberg la Conferinţa de securitate de la Munchen (dpa).

Liderii Formatului Bucureşti 9 (B9) au adoptat, la 22 februarie 2023, la Varşovia, o declaraţie comună în care afirmă că Rusia este cea mai importantă şi directă ameninţare pentru securitatea NATO şi că, pentru a-şi proteja cetăţenii şi teritoriul, aliaţii sunt angajaţi să crească nivelul prezenţei militare în ţările de pe flancul estic. La summit-ul din 22 februarie au participat şi preşedintele SUA, Joe Biden, şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Formatul Bucureşti 9 (B9) a fost lansat la Bucureşti în 2015, la iniţiativa preşedinţilor României şi Poloniei şi reprezintă o platformă pentru aprofundarea dialogului şi de consultări între statele aliate participante. Formatul Bucureşti 9 reuneşte state ale NATO de pe Flancul Estic: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria, conform mae.ro.

Pe site-ul NATO se arată că organizaţia ajută la coordonarea cererilor de asistenţă ale Ucrainei şi îi sprijină pe aliaţi în furnizarea de ajutor umanitar şi neletal. Ţările membre NATO trimit arme, muniţii şi multe tipuri de echipamente militare uşoare şi grele, inclusiv sisteme antitanc şi de apărare aeriană, obuziere şi drone. Pe parcursul anului 2022, aliaţii NATO au furnizat Ucrainei echipamente militare, asistenţă financiară de miliarde de euro, precum şi ajutor umanitar civililor, scrie site-ul https://www.nato.int/.

Uniunea Europeană şi războiul din Ucraina
Uniunea Europeană, la rândul său, a condamnat cu fermitate agresiunea militară "neprovocată şi nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei", precum şi anexarea ilegală a regiunilor Doneţk, Luhansk, Zaporijia şi Herson ale Ucrainei. UE a condamnat, totodată, implicarea Belarusului în agresiunea militară a Rusiei, conform https://www.consilium.europa.eu/. De la începutul invaziei, UE a acordat Ucrainei sprijin umanitar, politic, financiar şi militar, notează https://www.consilium.europa.eu/.

În cadrul Consiliului European din martie 2022, s-a decis constituirea unei forţe militare de intervenţie rapidă de 5.000 de combatanţi, operaţională până în 2025.

În ceea ce priveşte sancţiunile, Uniunea a adoptat 9 pachete de sancţiuni la adresa Rusiei. Al 9-lea pachet a fost adoptat la 16 decembrie 2022 de către Consiliu şi a inclus noi interdicţii privind: exporturile de motoare de drone; exporturile de produse şi tehnologii cu dublă utilizare; investiţiile în sectorul minier; tranzacţiile cu Banca Rusă de Dezvoltare Regională; furnizarea de servicii de publicitate, de cercetare de piaţă şi de sondare a opiniei publice. Celelalte pachete de sancţiuni au inclus sancţiuni individuale, restricţionări ale accesului Rusiei pe pieţele de capital, interdicţia privind accesul la SWIFT pentru anumite bănci ruseşti, interzicerea de noi investiţii în sectorul energetic rusesc, interzicerea exporturilor către Rusia de produse de lux, interzicerea importurilor de cărbune şi de alţi combustibili fosili solizi din Rusia, interzicerea importurilor de produse siderurgice din Rusia, etc. De asemenea, un al 10-lea pachet de sancţiuni este în curs de adoptare.

Sancţiunile au fost concepute, potrivit sursei citate, astfel încât să slăbească baza economică a Rusiei, lipsind-o de tehnologii şi pieţe critice şi reducând în mod semnificativ capacitatea acesteia de a purta războiul.

În ceea ce priveşte ajutorul umanitar, UE a alocat 523 de milioane de euro sub formă de asistenţă umanitară, pentru a ajuta civilii afectaţi de războiul din Ucraina. Această sumă include 485 de milioane euro pentru Ucraina şi 38 de milioane de euro pentru Republica Moldova. De asemenea, statele membre ale UE au mobilizat singure aproape 1,07 miliarde euro.

Asistenţa acordată prin intermediul mecanismului de protecţie civilă al UE se ridică la peste 516 milioane euro, mai notează site-ul Consiliului. Pe tot parcursul anului 2022, Uniunea a pus la dispoziţie asistenţă macrofinanciară în valoare de 7,2 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi şi granturi. În decembrie 2022, Consiliul a adoptat un pachet legislativ care va permite UE să ajute financiar Ucraina pe parcursul anului 2023 cu 18 miliarde de euro, mai scrie sursa citată.

La 21 februarie 2023, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a dat asigurări că ţările membre ale Uniunii Europene (UE) vor accelera furnizarea de arme şi de muniţii pentru Ucraina. "Am trimis o scrisoare tuturor miniştrilor apărării ai ţărilor din UE, pentru a le cere să furnizeze muniţii Ucrainei, trase din stocurile lor şi provenind din comenzi deja plasate", a precizat Josep Borrell în timpul unei conferinţe de presă la sediul NATO.

Consiliul European a adoptat, la 23 februarie 2023, o declaraţie în care subliniază că Uniunea Europeană va continua să sprijine Ucraina, politic, economic, umanitar, financiar şi militar, inclusiv prin achiziţii rapide şi coordonate din industria europeană. "Sprijinim formula de pace a preşedintelui Zelenski. Împreună cu partenerii noştri internaţionali, ne vom asigura că Ucraina îşi impune superioritatea, că dreptul internaţional este respectat, că pacea şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional sunt restabilite", se arată în declaraţia liderilor, conform https://www.consilium.europa.eu/.

Consiliul Europei şi războiul din Ucraina
Consiliul Europei a decis, la 16 martie 2022, excluderea Federaţiei Ruse din organizaţie, considerând invazia Rusiei o "agresiune neprovocată şi nejustificată". Excluderea s-a decis în cadrul procedurii lansate în temeiul articolului 8 din Statutul Consiliului Europei. Excluderea a venit după ce, la 25 februarie, i se suspendase dreptul de reprezentare din Comitetul de Miniştri şi din Adunarea Parlamentară a Consiliului, scrie site-ul https://www.coe.int/.

La 26 ianuarie 2023, Consiliul Europei a cerut, în unanimitate, înfiinţarea unui tribunal internaţional special pentru a-i judeca pe liderii ruşi, dar şi belaruşi, desemnaţi drept responsabili pentru războiul din Ucraina. Cu 100 de voturi pentru şi o abţinere, reprezentanţii celor 46 de state membre au adoptat o rezoluţie care îi vizează, fără a-i nominaliza, pe liderii civili şi militari care "au planificat, pregătit, lansat sau executat" agresiunea împotriva Ucrainei (AFP).

Curtea Penală Internaţională şi războiul din Ucraina
La 2 martie 2022, procurorul Curţii Penale Internaţionale (cu sediul la Haga), Karim A.A. Khan QC, a deschis o anchetă pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Lãzãroiu)