Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a împărţit războiul din Ucraina în câteva faze majore: Iniţiativa rusă (februarie - iulie 2022), Iniţiativa ucraineană (iulie - noiembrie, decembrie 2022), Poziţionarea tactică - război de uzură (decembrie 2022 - februarie 2023). Structura este dictată, într-o mare măsură, de ajutorul primit în gestionarea războiului. Iniţiativa rusă a inclus atacurile asupra oraşelor strategice Kiev, Mariupol, încercarea de a încercui Estul. Declanşarea Iniţiativei ucrainene a venit după primirea sistemelor Himars şi a cuprins contraofensivele din Herson şi Harkov. Iniţiativa ucraineană şi Poziţionarea tactică au ca punct comun atacul şi apărarea oraşului Bahmut, iar din acest punct, la împlinirea unui an de război, se poate contura o ofensivă rusă sau contraofensivă ucraineană, conform diagramei publicate de ISW pe https://www.understandingwar.org/.


Luna martie - cel mai mare număr de victime

Cel mai mare număr de decese în rândul civililor ucraineni s-a înregistrat în luna martie 2022 - peste 3.200, conform www.statista.com. De altfel, în această perioadă forţele ruse au avut cel mai considerabil avans teritorial în interiorul Ucrainei, cu atacuri intense asupra Kievului.

Pe 2 martie, oraşul-port Mariupol din sud-estul Ucrainei a fost bombardat continuu, evacuarea fiind imposibilă, iar la Herson, forţele ruse au încheiat încercuirea. Responsabili ucraineni au confirmat, în cursul nopţii dintre 2 şi 3 martie, prezenţa armatei ruse la Herson, pe care Moscova a anunţat că l-a cucerit dimineaţă după lupte aprige. Pe 4 martie, forţele militare ruse au preluat controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie, din sud-estul Ucrainei. Ruşii au bombardat în timpul nopţii o clădire a centralei nucleare din Zaporojie, provocând un incendiu.

În a 14-a zi a invaziei în Ucraina, trupele ruse au menţinut sub încercuire oraşe precum Harkov, Sumî, Cernikov şi capitala Kiev. Pe 13 martie, forţele ruse au bombardat baza militară ucraineană de la Iavoriv, în apropiere de frontiera cu Polonia, în regiunea Lvov, în vestul Ucrainei. În aceeaşi zi, Rusia a instalat un administrator pro-rus în oraşul Melitopol din Ucraina, unul dintre primele teritorii cucerite de forţele ruse de la începutul invaziei.

Pe 15 martie, premierii Republicii Cehe, Poloniei şi Sloveniei s-au deplasat cu trenul la Kiev, aceasta fiind prima vizită a unor lideri străini în capitala Ucrainei după începerea invaziei militare ruse. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a insistat asupra necesităţii de a acorda rapid Ucrainei statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană.

Subsecretarul general al ONU pentru afaceri politice, Rosemary DiCarlo, a declarat după trei săptămâni de război în Ucraina, că situaţia era alarmantă în mod particular în Mariupol, Harkov, Sumî şi Cernihiv, unde bombardarea zonelor rezidenţiale şi a infrastructurii civile a dus la un număr mare de civili ucişi şi răniţi. De asemenea, oficialul ONU a afirmat că Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) primise raportări verificate care arătau că forţele ruse foloseau muniţii cu dispersie în zonele populate şi atacuri la întâmplare, interzise de legile umanitare internaţionale. Oficialul ONU a condamnat bombardarea unei maternităţi din Mariupol, de la 9 martie 2022, şi a exprimat îngrijorarea cu privire la siguranţa centralelor nucleare din Ucraina, afirmând că patru din cei şapte piloni de siguranţă stabiliţi de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) nu erau implementaţi la Cernobîl şi Zaporojie - cea mai mare centrală nucleară din Europa.

Ministerul rus al Apărării a declarat că a utilizat, la 18 martie, rachete hipersonice "Kinjal" pentru a distruge un depozit subteran de arme şi muniţii aeriene în vestul Ucrainei, ceea ce reprezenta o premieră în conflictul din Ucraina.

După vizita de la 25 martie 2022 a preşedintelui american, Joe Biden, în oraşul Rzeszow, situat la aproximativ 80 de kilometri de graniţa cu Ucraina, pe 26 martie, oraşul Lvov, din vestul Ucrainei, a fost ţinta a două atacuri ale forţelor ruse.

La 28 martie, autorităţile ucrainene au anunţat că au reluat controlul asupra oraşului Irpin de la periferia Kievului. La 30 şi 31 martie, atât oficiali europeni, cât şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au precizat că trupele ruse au efectuat o retragere parţială din împrejurimile Kievului. Trupele ruse au părăsit centrala de la Cernobîl pe care o ocupaseră de la începutul invaziei, au anunţat autorităţile ucrainene la 31 martie 2022.

Odată cu retragerea trupelor ruse din jurul Kievului, a ieşit la lumină masacrul de la Bucha, care a generat o nouă undă de şoc în întreaga lume. Primarul localităţii de le periferia Kievului, Anatoliy Fedoruk, declara la 6 aprilie că numărul civililor morţi se ridica la 320, majoritatea fiind ucişi prin împuşcare, iar unele cadavre aveau mâinile legate şi erau aruncate în gropi comune, conform relatărilor AP. Urmările din Bucha vor necesita ani de investigaţii şi urmărire penală, de vindecare şi reconstrucţie, raporta la 5 aprilie 2022 Institutul de Raportare a Războiului şi Păcii (IWPR).

La 8 aprilie 2022, un atac cu rachetă al Rusiei a ţintit o gară din Kramatorsk, provocând moartea a cel puţin 50 de civili, inclusiv femei şi copii, şi rănirea a peste 100 de persoane. Majoritatea încercau să se evacueze într-o zonă sigură, au transmis oficialii ucraineni. Astfel, Moscova marchează o nouă ofensivă de a cuceri regiunile Doneţk şi Luhansk.

Scufundarea crucişătorului "Moskva", nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră, după o explozie survenită la 13 aprilie, a reprezentat o lovitură dură pentru Moscova. Crucişătorul a fost lovit de două rachete ucrainene anti-navă Neptun, potrivit Kievului, sau avariat de o explozie în magazia de muniţii, potrivit Moscovei. În oricare dintre variante, scufundarea navei Moskva, ce era remorcată spre Sevastopol la 15 aprilie, a fost o pierdere simbolică pentru armata rusă.


Arborarea steagului alb la Azovstal, ultima redută a rezistenţei ucrainene în Mariupol

Rusia a anunţat la 20 mai capitularea completă a apărătorilor de la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol şi evacuarea completă a civililor, inclusiv femei şi copii, după ce alţi 531 de luptători baricadaţi în buncăre, care au opus rezistenţă timp de aproape două luni, au ieşit la suprafaţă şi s-au predat trupelor ruse. În total, potrivit Moscovei, între 15 şi 20 mai s-au predat 2.439 de combatanţi, majoritatea membri ai batalionului naţionalist Azov, încadrat în Garda Naţională ucraineană şi subordonat Ministerului ucrainean de Interne.

Liderul regiunii separatiste Doneţk, Denis Puşilin, a anunţat la 24 mai că un ''tribunal internaţional'' va fi organizat pentru mii de combatanţi ucraineni, care au opus rezistenţă în faţa forţelor ruse la Azovstal. Ucraina a solicitat în mod repetat ca luptătorii săi capturaţi la Mariupol să fie eliberaţi de Rusia în cadrul unui schimb de prizonieri.

La 31 mai 2022, Ministerul rus al Apărării a anunţat că Rusia urma să predea Ucrainei corpurile neînsufleţite a 152 de combatanţi ucraineni găsite într-o "dubă izotermă" pe teritoriul combinatului siderurgic Azovstal.


La 100 de zile de război

La începutul verii se anunţa o criză alimentară globală, întrucât milioane de tone de cereale stăteau blocate în silozurile Ucrainei de la începutul războiului.

La 30 iunie 2022, Armata rusă a anunţat retragerea trupelor sale din Insula Şerpilor, un punct strategic în Marea Neagră cucerit de Moscova încă din primele zile ale invaziei, susţinând că Rusia nu se opune eforturilor ONU pentru crearea unui culoar umanitar care să permită exportul producţiei de cereale din Ucraina. Kievul anunţase anterior că trupele ruse au fost forţate să se retragă din Insula Şerpilor, în urma unei operaţiuni a forţelor ucrainene.

La 28 iunie 2022, şefa pentru afaceri politice şi consolidarea păcii din cadrul ONU, Rosemary DiCarlo, a declarat în cadrul Consiliului de Securitate că nu sunt semne de atenuare în ''conflictul îngrozitor'' din Ucraina. Ea a subliniat că, de la ultima sa actualizare din 5 aprilie 2022, ''nenumăraţi civili ucraineni'' au fost ucişi în atacuri fără discriminare, oraşe au fost ''nivelate'' şi o mare parte din terenul arabil al ţării a fost ''deformat de bombardamente''.

Ultimul oraş controlat de ucraineni în regiunea Luhansk, Lisiciansk, a fost cucerit de forţele ruse după săptămâni de lupte sângeroase, la începutul lunii iulie. După respingerea iniţiativei iniţiale de a captura Kievul, Rusia s-a concentrat pe scoaterea trupelor ucrainene din regiunile estice Luhansk şi Doneţk. Astfel, în ziua 130 de război, Rusia a marcat o izbândă semnificativă, nota Reuters.

Un acord asupra reluării exporturilor de grâne pe Marea Neagră a fost semnat la 22 iulie, la Istanbul. În cadrul evenimentului, secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat că această înţelegere reprezintă o rază de speranţă într-o lume care are nevoie disperată de ea şi a salutat plecarea primei nave cu grâne din portul ucrainean Odessa, sub acest acord semnat de Ucraina şi Rusia, mediat de Turcia şi ONU, relata https://news.un.org/.


Contraofensiva Ucrainei

Întărită cu livrări de artilerie cu rază lungă de acţiune din Occident, Ucraina a lansat o contraofensivă în luna iulie. La 13 iulie, Kievul a anunţat că forţele armate ucrainene au distrus cinci depozite de arme ruseşti din oraşul Nova Kahovka, satul Prelestnoe (de lângă Herson) şi din Doneţk (districtul Leninski, Kirovski şi pe teritoriul unei uzine auto din districtul Petrovsk). Totodată, o unitate militară rusă a fost anihilată în Mirnoie din districtul Melitopol. Linia frontului se afla acum la aproximativ 70-80 km de Lugansk. Forţele ucrainene au tras rachete de tip HIMARS primite din SUA asupra regiunii Lugansk şi au reuşit să respingă o parte dintre atacurile ruşilor în regiunea Doneţk, unde guvernul de la Kiev controla încă oraşe strategice precum Sloviansk.

La 1 august 2022, forţele ucrainene au anunţat că au recucerit 46 de localităţi în regiunea strategică Herson, în partea de nord a regiunii, la frontiera cu Dniepropetrovsk, şi în partea de sud la frontiera cu regiunea Nikolaev, puternic bombardată. Unele dintre aceste sate fuseseră distruse în proporţie de 90% şi situaţia umanitară în regiune era "critică", potrivit guvernatorului regiunii Herson, Dmitro Butri.

Atacurile forţelor ruse în Doneţk (estul Ucrainei) au crescut în intensitate pe 7 august. Potrivit Statului Major ucrainean, atacurile împotriva oraşelor Sloviansk, Bahmut şi Adviidka au fost respinse.

La 24 august 2022, într-un discurs adresat naţiunii cu ocazia aniversării a 31 de ani de la declararea independenţei ţării, sărbătoare naţională care a coincis cu împlinirea a şase luni de la declanşarea invaziei ruse, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat: ''Pentru noi Ucraina este întreaga Ucraină. Toate cele 25 de regiuni, fără nicio concesie şi niciun compromis''. La Kiev, alarma de atac aerian a răsunat de mai multe ori în această zi în care autorităţile ucrainene au interzis toate adunările publice în capitală de teama atacurilor ruseşti.

La sfârşitul lunii august, Kievul a anunţat începutul unei contraofensive în sud pentru recucerirea teritoriului. În cursul nopţii de 30-31 august, Zelenski a susţinut că ucrainenii contraatacă şi în est. Forţele ucrainene au repurtat victorii în districtele Herson, Berislav şi Kahovka din regiunea Herson, în sudul Ucrainei, în timp ce la Nikolaev (Mikolaiv), al doilea cel mai mare port din Ucraina, continuau să ardă silozuri de cereale în urma bombardamentelor.

La 10 septembrie, Kievul obţine o nouă victorie strategică, arborând steagul Ucrainei în oraşul Izium, din nord-estul Ucrainei, ocupat de Rusia timp de şase luni. La mijlocul lui septembrie, preşedintele ucrainean a indicat că armata sa a eliberat aproape 6.000 de kilometri pătraţi într-o primă contraofensivă lansată la începutul lunii.


Vladimir Putin anunţă o mobilizare militară parţială

După o serie de înfrângeri drastice suferite de trupele ruse în urma contraofensivelor ucrainene, în special în regiunea nord-estică Harkov, unde armata ucraineană a recuperat peste 450 de localităţi, la 21 septembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat o mobilizare militară parţială. Acesta a afirmat că obiectivul său este "eliberarea" Donbasului şi că majoritatea populaţiei din această zonă nu doreşte să revină "sub jugul" Ucrainei, exprimându-şi susţinerea pentru referendumurile de anexare care urmau să fie organizate în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.

Ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a anunţat convocarea a 300.000 de rezervişti în cadrul mobilizării parţiale şi a afirmat că Rusia dispune de un potenţial de mobilizare de 25 milioane de persoane. Oficialul rus a recunoscut un bilanţ de 5.937 de soldaţi ucişi de la începutul ofensivei în Ucraina la sfârşitul lunii februarie, un bilanţ mult sub estimările ucrainene şi occidentale, potrivit AFP.

În următoarele zile, aproximativ 2.377 de protestatari au fost arestaţi în Rusia, potrivit purtătoarei de cuvânt a OHCHR, Ravina Shamdasani, citată pe www.ohchr.org.

La 23 septembrie, a început votarea în cadrul referendumurilor, pe care ONU le-a calificat ''nelegitime'', privind aderarea la Rusia a regiunilor controlate de Rusia şi de forţele pro-Moscova (aproximativ 15% din teritoriul ucrainean). În urma prezentării rezultatelor de către comisiile electorale (Republica Populară Doneţk - 99,23% voturi favorabile anexării, Republică Populară Lugansk - 98,42%, Zaporojie - 93,11%, Herson - 87,05%), la 30 septembrie, Rusia a anexat oficial cele patru regiuni, iar Putin a afirmat că vor fi parte a Rusiei ''pentru totdeauna''.

La 3 octombrie, trupele ucrainene reuşiseră cea mai puternică înaintare în sud de la începutul războiului, străpungând frontul şi avansând de-a lungul râului Nipru. Armata ucraineană a recuperat localităţile Arhanghelske şi Miroliubivka, în timp ce trupele ruse s-au retras din localităţile Zolota Balka şi Oleksandrivka.

La 4 octombrie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că "zeci de localităţi" au fost eliberate în cele patru regiuni anexate de Rusia, astfel că, în urma contraofensivelor ucrainene niciuna dintre aceste provincii nu se mai afla integral sub controlul trupelor ruse.

La 5-6 octombrie, Ucraina a anunţat că a făcut progrese militare în regiunea Lugansk, unde forţele sale au eliberat şase localităţi şi încă 400 de kilometri pătraţi în cea sudică Herson. În Lugansk trupele ruse au început evacuarea localităţilor Svatove şi Kreminna, situate aproape de graniţa cu Doneţk. Ofensiva ucraineană a permis preluarea celei mai mare părţi a regiunii Harkov, a mai multor sute de kilometri pătraţi în regiunea Herson şi, în special, nodul logistic Liman, în est.

La 7 octombrie, separatiştii proruşi au revendicat cucerirea a trei sate în apropiere de oraşul Bahmut (Otradovka, Vesiolaia Dolina şi Zaiţevo), în estul ţării, primul câştig pe fondul dificultăţilor cu care se confruntau pe celelalte fronturi. Armata ucraineană a eliberat aproape 2.500 kilometri pătraţi din teritoriul controlat de forţele ruse în cursul ultimei sale contraofensive lansate la sfârşitul lui septembrie, potrivit bilanţului anunţat de Volodimir Zelenski la 7 octombrie.

La 8 octombrie, o explozie de proporţii a avut loc pe podul Kerci, cu infrastructură rutieră şi feroviară, care leagă Crimeea de Rusia, afectând o secţiune pe un sens şi provocând pagube unei rute cruciale de aprovizionare pentru forţele ruse din Ucraina. Preşedintele rus a acuzat serviciile de informaţii ucrainene, iar Serviciul Federal de Securitate (FSB) a anunţat că a arestat cinci cetăţeni ruşi şi trei cetăţeni ai Ucrainei şi Armeniei în legătură cu această explozie. Kievul a calificat drept un "nonsens" investigaţia Rusiei.


Noi bombardamente asupra Ucrainei

La 10 octombrie, forţele armate ruse au lansat bombardamente fără precedent asupra Ucrainei, ţintind infrastructura energetică şi provocând numeroase victime în rândul civililor. Potrivit declaraţiilor lui Volodimir Zelenski, ''loviturile ruse cu zeci de rachete şi drone iraniene Shahed'' au lovit capitala Kiev, precum şi regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Jitomir.

Întrucât Rusia s-a axat pe distrugerea masivă a sectorului energetic al Ucrainei, la 27 octombrie, Compania energetică din Ucraina a achiziţionat pentru prima oară, în regim de test, curent electric din Slovacia pentru a "susţine sistemul energetic ucrainean în cazul unui deficit de capacitate de generare". Oficial, preşedintele rus Vladimir Putin a legat aceste bombardamente de reacţia Moscovei la explozia de pe podul peste strâmtoarea Kerci. Pe parcursul acestei perioade de atacuri, Rusia a avariat peste 30% din instalaţiile energetice din întreaga Ucraină, arăta Moscow Times.

La 15 noiembrie, pe teritoriul Poloniei, două persoane au fost ucise după ce o rachetă a lovit un siloz de cereale, în timp ce Ucraina a fost vizată de intense bombardamente ruseşti asupra infrastructurii civile. Mai multe oraşe ucrainene, inclusiv capitala Kiev, au fost la 16 noiembrie din nou ţinta atacurilor armatei ruse cu rachete şi drone. Circa 40% din populaţie a rămas fără electricitate în acea zi.


Eliberarea oraşului Herson

La 4 noiembrie, trupele ucrainene distruseseră deja podurile de peste Nipru, forţându-le pe cele ruse să apeleze la pontoane şi alte improvizaţii pentru a-şi aproviziona soldaţii. La 9 noiembrie, ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a ordonat trupelor ruse care ocupau provincia ucraineană Herson să se retragă de pe malul de vest al Niprului.

Armata ucraineană a intrat în oraşul Herson la 11 noiembrie, zi în care Kremlinul a transmis că va continua să considere întreaga regiune ucraineană Herson şi oraşul cu acelaşi nume drept parte a Rusiei. La 12 noiembrie, autorităţile proruse au anunţat că oraşul Ghenicesk devine "temporar capitala administrativă" a regiunii Herson.

La 13 noiembrie, Volodimir Zelenski a declarat că ''în regiunea Herson, armata rusă a lăsat în urmă aceleaşi atrocităţi ca şi în alte regiuni (...) unde a putut să intre''. Corpurile a peste 400 de civili ucişi în timpul ocupaţiei ruse au fost recuperate în regiune, a declarat procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin. În plus, nouă încăperi descrise ca fiind camere de tortură au fost descoperite de echipele de investigaţie care au cercetat zona puternic minată.

Preşedintele ucrainean a vizitat la 14 noiembrie oraşul Herson şi a intonat imnul naţional în oraş, unde drapelul albastru şi galben a fost ridicat în cadrul unei ceremonii oficiale în faţa sediului administraţiei regionale. În aceeaşi zi, un convoi al Naţiunilor Unite a intrat în Herson, în cadrul primei distribuiri de ajutor umanitar internaţional pentru peste 6.000 de locuitori ai oraşului.

La 24 noiembrie, forţele ruse au deschis focul asupra unei zone rezidenţiale din oraş, folosind mai multe lansatoare de rachete, a indicat şeful administraţiei militare din Herson.

La 27 noiembrie, regiunea Kryvyi Rih (Krivoi Rog) din sudul Ucrainei a fost ţinta unui atac cu rachete din partea Rusiei, fiind distrusă o facilitate a infrastructurii de transport feroviar. O alertă de raid aerian a fost emisă în dimineaţa aceleiaşi zile pentru mai multe zone din estul şi sudul Ucrainei. Districtul Nikopol, la nord de fluviul Nipru, a fost lovit cu obuze şi artileria grea. Regiunea Dnipropetrovsk a fost ţinta a cinci atacuri ruseşti cu lansatoare multiple de rachete şi artilerie grea, a declarat guvernatorul regiunii, Valentin Reznicenko. Forţele ruse şi-au intensificat bombardamentele asupra regiunii Herson, efectuând 54 de lovituri asupra teritoriului.


Lupte intense în jurul oraşului Bahmut

La începutul lunii decembrie, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a declarat după o vizită de patru zile la Kiev şi în regiunile Harkov, Izium şi Ujhorod că amploarea pagubelor şi distrugerii pe care le-a văzut în Izium a fost ''şocantă''. Oficialul ONU a fost nevoit să se refugieze într-un adăpost subteran din Kiev din cauza loviturilor cu rachete.

Sirenele de raid aerian s-au auzit şi la 5 decembrie în capitala Kiev şi în întreaga ţară, declanşate de un nou atac rusesc cu rachete. Antiaeriana ucraineană a doborât peste 60 din cele mai mult de 70 de rachete lansate de Rusia, totuşi, instalaţii energetice au fost lovite în regiunea capitalei Kiev, în regiunea central-vestică Viniţia şi cea sudică Odessa, în cea din urmă fiind sistată furnizarea apei.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a deplasat la 6 decembrie la Sloviansk, în Donbasul ucrainean, la circa 40 km de Bahmut, principalul câmp de luptă din regiune. Într-o înregistrare video, şeful statului ucrainean, filmat la intrarea în oraş, i-a salutat pe militarii din ţara sa cu ocazia Zilei forţelor armate.

La 21 decembrie, Volodimir Zelenski a sosit la Washington, în prima sa deplasare internaţională de la invadarea ţării sale de către Rusia, după 300 de zile de război. Statele Unite vor "continua să consolideze capacitatea Ucrainei de a se apăra", a promis preşedintele american Joe Biden în timp ce l-a primit la Casa Albă pe omologul său ucrainean. La rândul său, preşedintele ucrainean şi-a exprimat "recunoştinţa profundă" pentru sprijinul acordat de Statele Unite, care au oferit Kiev-ului arme în valoare de miliarde de dolari pentru a se apăra.

Atacurile nu au încetat la cumpăna dintre ani. Forţele ucrainene au ţintit obiective ale forţelor ruse din oraşul Makiivka, în regiunea Doneţk, şi din apropierea satului Hulakivka, în regiunea Herson. Ministerul Apărării rus a recunoscut că 63 de recruţi ruşi şi-au pierdut viaţa în atacul de la Makiivka, deşi bilanţul Kievului indica 400 de morţi şi 300 de răniţi. Potrivit media, cei ucişi erau rezervişti ruşi vizaţi de mobilizarea parţială ordonată de Moscova în luna septembrie, care s-ar fi strâns în clădire pentru a sărbători noul an.

Separatiştii proruşi din regiunea Doneţk au afirmat la 9 ianuarie că au preluat controlul asupra satului Bahmutske din apropierea oraşului Bahmut.

Ucraina şi-a exprimat temerile cu privire la lunile februarie şi martie, afirmând că Rusia pregăteşte o ofensivă majoră pentru a cuceri în cele din urmă Donbasul, unde trupele ruse avansau la nord de Bahmut şi au cucerit staţia de cale ferată Sil, conform grupului de mercenari Wagner. După câteva luni de lupte şi pierderi masive pentru forţele ucrainene, Ucraina a recunoscut la 25 ianuarie că s-a retras din oraşul Soledar, din apropiere de Bahmut.

La 13 februarie, preşedinţia ucraineană a recunoscut că situaţia este "complicată" la nord de Bahmut, la o zi după ce grupul de mercenari Wagner a anunţat capturarea localităţii Krasna Hora, potrivit AFP. Statul Major ucrainean a indicat în raportul cotidian că trupele ruse au bombardat 16 localităţi în apropiere de Bahmut cu tancuri, mortiere şi artilerie.


Poziţionări strategice

Preşedintele american Joe Biden a efectuat, la 20 februarie, o vizită-surpriză în capitala Ucrainei, Kiev, într-o demonstraţie majoră de sprijin cu câteva zile înaintea marcării unui an de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina. Biden a anunţat un ajutor suplimentar în valoare de 500 de milioane de dolari. Sirenele de raid aerian au răsunat în capitala ucraineană, în timp ce Biden s-a deplasat în centrul Kievulului, însoţit de Volodimir Zelenski, dar nu au fost raportate lovituri aeriene.

Preşedintele rus a declarat la 21 februarie, în cadrul discursului anual către naţiune la Moscova, că Occidentul utilizează conflictul în Ucraina pentru a ''termina'' Rusia, susţinând totodată că occidentalii poartă ''responsabilitatea'' pentru escaladarea situaţiei. Vladimir Putin a mai anunţat că Rusia îşi suspendă participarea la Tratatul privind reducerea armelor nucleare strategice (New START) cu Statele Unite, care limitează arsenalele nucleare strategice ale celor două părţi.

Într-un discurs rostit în seara zilei de 21 februarie la Castelul Regal din Varşovia, preşedintele american a salutat rezistenţa opusă de Ucraina în faţa invaziei ruse şi unitatea NATO: ''Acum un an, lumea se pregătea pentru căderea Kievului. Ei bine, tocmai am venit de la Kiev şi pot raporta că Kievul rămâne puternic. Kievul rămâne mândru, rămâne semeţ şi, cel mai important, rămâne liber''.

Armata ucraineană a respins în 22-23 februarie circa 90 de atacuri ruseşti care au vizat în principal zonele din nord-estul şi estul Ucrainei: ''în apropiere de Kupiansk, în regiunea Harkov, nu departe de regiunea vecină Lugansk, precum şi în perimetrul oraşelor Lîman, Bahmut, Avdiivka şi Şahtiorsk din regiunea Doneţk'', unde ''Rusia îşi concentrează principalele eforturi ofensive'', a detaliat Statul Major ucrainean. ''Ocupanţii au tras 71 de tiruri în regiunea Herson, cu diferite arme: MLRS (sisteme de rachete cu lansare multiplă), mortiere, artilerie, tancuri şi drone'', au declarat autorităţile regionale. Regiunea rămâne ruptă în două după retragerea forţelor ruse pe malul stâng al Niprului. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)