Institutul Diplomatic Român a organizat, joi, o masă rotundă cu tema "Un an de război împotriva Ucrainei. Impactul pentru România", ocazie cu care secretarul de stat Iulian Fota din Ministerul Afacerilor Externe a afirmat că "prin sacrificiul şi prin abnegaţia de care au dat dovadă", ucrainenii nu s-au salvat numai pe ei, ca ţară, ci, în mod indubitabil, au salvat şi România şi Republica Moldova, menţionând că aceasta este una dintre concluziile importante la un an de la agresiunea Rusiei asupra Ucrainei.

Cu acest prilej, secretarul de stat în MAE a evidenţiat că agresiunea rusă asupra poporului ucrainean este "barbară şi greu de înţeles", menţionând că miza principală este libertatea.

"În momentul acesta, (...) în Ucraina, oamenii îşi apără libertatea, inclusiv cu preţul vieţii şi (...) cred că trebuie să onorăm sacrificiile lor, mai ales că în Ucraina mor atât militarii, dar, din păcate, foarte mulţi civili sunt omorâţi pentru simpla vină de a vrea să fie liberi în ţara lor", a mai afirmat acesta.

Fota a spus că, după un an de la începutul "acestei agresiuni absolut mârşave", nu există niciun dubiu că este cea mai gravă criză internaţională de la criza rachetelor din timpul Războiului Rece, iar România se confruntă cu cea mai gravă criză de securitate naţională de la războiul din Transnistria.

"Eu cred că este foarte important ca să înţelegem că, efectiv, şi lucrul ăsta trebuie spus de fiecare dată în România, că prin sacrificiul lor şi prin abnegaţia de care ucrainenii au dat dovadă, nu s-au salvat numai pe ei, ca popor şi ca ţară, în mod indubitabil şi fără niciun fel de reţinere, au salvat Republica Moldova şi ne-au salvat şi pe noi. Nu pot să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat, cum ar fi arătat, inclusiv situaţia din România, dacă printr-o evoluţie nefericită, tragică a lucrurilor, ar fi căzut Ucraina, ar fi căzut Odesa (...) şi unde am fi fost astăzi şi ce fel de situaţii am fi avut de gestionat. Chiar şi cineva cu o înţelegere medie sau mai puţin detaliată a mizelor internaţionale pricepe în ce situaţie gravă am fi fost ca ţară şi ca popor dacă, repet, sacrificiul ucrainean nu ar fi fost atât de impresionant şi, cu tot cu suportul şi sprijinul occidental împotriva Rusiei, Ucraina nu ar fi putut să-şi apere ţara", a explicat acesta.

El a amintit că acest lucru l-a transmis şi preşedintele Klaus Iohannis: sprijinul pentru Ucraina înseamnă sprijin pentru securitatea României.

"Eu cred că este o concluzie importantă a acestui an şi asta trebuie ţinută în atenţie în următoarea perioadă şi pentru următoarele luni şi poate chiar ani de eforturi. Pentru că eu fac parte dintre cei mai pesimişti şi nu cred că situaţia asta complicată pe care Rusia a declanşat-o şi a generat-o se va rezolva sau măcar se va ameliora prea curând", a adăugat Fota.

În continuare, potrivit acestuia, Ucraina trebuie să fie sprijinită multidimensional cât timp va fi nevoie.

"Nu se pune problema să ne oprim, nu se pune problema să cedăm, să diluăm, pur şi simplu mergem pas la pas cu partenerii noştri ucraineni şi continuăm şi noi alături de celelalte state occidentale să ajutăm cu tot ceea ce trebuie cât timp va fi necesar", a subliniat Iulian Fota, menţionând că trebuie luată în calcul şi securitatea Republicii Moldova.

Directorul general al Institutului Diplomatic Român, Liliana Popescu-Bîrlan, a apreciat că Rusia se pregăteşte să continue războiul.

"Avem un război început în 2014 cu focuri, cu schimburi, lovituri militare în Donbas. Discursul preşedintelui Putin de acum câteva zile indică faptul că Rusia se pregăteşte să continue războiul. Deci, avem deja un război de un an care, cum spune un personaj de pe Twitter, trebuia să se întâmple în trei zile, dar, iată, am ajuns la un an şi din discursul preşedintelui Putin rezultă că intenţia este de perpetuare a războiului. Deja economia Federaţiei Ruse s-a reconvertit ca economie de război", a explicat aceasta.

Ea a arătat că războiul nu are doar componenta militară, partea cea mai dramatică, şi că pentru europeni, inclusiv România, acest război este doar mediatic.

"Dincolo de acest război, căruia într-un grup restrâns i-am spus război mic, de fapt este un război oribil acela din Ucraina. Cred că se poate vorbi de un război mai mare, cu componentă economică, cu mari interese ireconciliabile, din păcate, în acest moment, ceea ce face, practic, pacea imposibilă. Pentru că un război declanşat militar se face nu de dragul împuşcării şi omorârii celorlalţi, ci pentru a obţine rezultate care sunt dincolo de componenta militară. De aceea, în opinia mea, nu reprezintă punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe, avem de a face cu un război mult mai mare, pe care probabil mulţi dintre noi nu-l acceptăm că e greu de digerat că suntem într-un război, din păcate", a spus Liliana Popescu-Bîrlan.

În opinia sa, războiul a avut ca efect solidarizarea europeană şi euroatlantică.

"În primul rând e important să conştientizăm că suntem în război nedorit de noi, dar prezent, deşi sacrificiile cele mai mari sunt susţinute de Ucraina, faţă de care avem un mare respect. În al doilea rând, să conştientizăm că noi suntem împreună cu europenii şi cu aliaţii transatlantici, nu suntem singuri, suntem împreună în acest efort comun de apărare europeană. În al treilea rând, România a susţinut Ucraina de la început, din primele zile de război, din primele zile de agresiune, iar efortul României a fost multidimensional, chiar dacă eu, personal, consider că la capitolul comunicare stăm mai slab, la comunicarea pentru ceea ce a făcut România în sprijinul Ucrainei. În al patrulea rând, cred că este important în acest moment să discutăm despre impactul asupra României în ideea de a contracara narativele care încearcă să semene discordie între România şi Ucraina", a evidenţiat ea. AGERPRES/(A - autor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO