O sesiune specială a Adunării Generale a ONU, convocată miercuri cu prilejul împlinirii la 24 februarie a unui an de la declanşarea de către Rusia a invaziei sale pe scară largă împotriva Ucrainei, a scos din nou la iveală imensa prăpastie existentă între cele două părţi, comentează joi într-o amplă sinteză DPA.

În timp ce ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a acuzat partea rusă de comiterea unui genocid în Ucraina, ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a declarat că Occidentul plănuieşte 'să dezmembreze şi să distrugă' ţara sa.

În prima zi a acestei sesiuni speciale preconizată să dureze două zile, Kuleba a prezentat o rezoluţie în Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, în care a chemat la pace şi la retragerea trupelor ruse.

Se aşteaptă ca această rezoluţie să fie aprobată, cu un vot majoritar, joi, dar înainte urmează să fie susţinute zeci de discursuri ale unor oficiali de rang înalt, între care secretarul de stat american Antony Blinken, ministrul de externe britanic James Cleverly şi şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock.

Strategia susţinătorilor occidentali ai Ucrainei nu este de a supune la vot proiecte complexe de încheiere a războiului, ci de a convinge cât mai multe ţări să voteze "da" la moţiunea generală în favoarea păcii.

În acest fel, aceştia pornesc de la rezultatele din octombrie trecut, când 143 de ţări s-au opus anexărilor Moscovei în Ucraina şi au declarat că aceasta încalcă dreptul internaţional.

Un rezultat covârşitor ar contracara acuzaţiile că există o oboseală de război şi privind sprijinul din ce în ce mai scăzut pentru Kiev în unele părţi ale lumii, în special în ţările care depind de combustibilul rusesc.

Kuleba a acuzat miercuri Moscova de 'genocid' în contextul acuzaţiilor potrivit cărora copii ucraineni au fost deportaţi cu forţa în Rusia. El a spus că Moscova a plasat mii de copii ucraineni în familii ruse pentru reeducarea acestora ca ruşi. 'Acesta este un genocid şi cu asta ne confruntăm astăzi', a spus ministrul de externe ucrainean.

Moscova susţine că transferul ucrainenilor în Rusia se face cu scopul de a-i îndepărta de zonele unde se duc lupte. Rusia neagă de asemenea răpirea copiilor ucraineni, în pofida dovezilor care probează contrariul.

În acelaşi timp, ambasadorul Rusiei la ONU a acuzat Germania şi Occidentul că ar avea motive în conflictul din Ucraina similare cu cele din al Doilea Război Mondial.

'Acesta este un război în care, aşa cum s-a întâmplat şi cu 80 de ani în urmă, sunt implicaţi duşmani perfizi şi puternici care vor să pună stăpânire pe pământurile noastre şi să ne subjuge', a declarat Nebenzia în faţa Adunării Generale a ONU, în condiţiile în care Rusia este cea care a invadat o altă ţară, de la care a anexat regiuni întregi cu tot cu populaţie.

'Tancurile germane vor ucide din nou ruşi', a spus el, referindu-se la tancurile de luptă Leopard fabricate în Germania pe care mai multe ţări europene au promis să le trimită Kievului, într-o paralelă deplasată cu cel de-al Doilea Război Mondial. Dacă atunci Germania nazistă era partea agresoare, astăzi Rusia este stat agresor.

După aproape 12 luni de război, secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, s-a arătat mai degrabă pesimist în ceea ce priveşte perspectiva păcii, avertizând cu privire la extinderea conflictului şi la riscul utilizării armelor nucleare.

'În ultimul an, nu numai că am văzut suferinţe şi distrugere în creştere, dar devine tot mai evident cât de mult mai rău ar putea deveni totul. Consecinţele posibile ale unui conflict în spirală reprezintă un pericol clar şi prezent', a avertizat Guterres.

'În acest timp, am auzit ameninţări implicite de a folosi arma nucleară. Aşa-numita utilizare tactică a armelor nucleare este absolut inacceptabilă. Este timpul să ne retragem de pe marginea prăpastiei', a subliniat secretarul general al ONU.

Preşedintele rus Vladimir Putin a amplificat îngrijorările legate de eventuala utilizare a armei nucleare, când a anunţat marţi că Rusia îşi suspendă participarea la tratatul de dezarmare nucleară New START, ultimul tratat de control al armelor nucleare rămas în vigoare cu SUA.

Ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a cerut adoptarea rezoluţiei propuse de Ucraina. 'Avem în faţa noastră o rezoluţie care face apel la naţiunile lumii să sprijine eforturile diplomatice pentru a se ajunge la un acord cuprinzător şi de durată în Ucraina', a spus ea.

În ultimele luni, s-a discutat pe larg cât de departe ar putea să meargă o rezoluţie ONU cu ocazia marcării unui an de la invazia rusă în Ucraina.

Kievul a lucrat la rezoluţii care să ducă la instituirea unui tribunal pentru crime de război, precum şi la un text destinat să transforme un plan de pace în 10 puncte al preşedintelui Volodimir Zelenski într-un document ONU, potrivit unor surse de la Naţiunile Unite. Dar se pare că acestei idei nu vor fi supuse la vot joi după-amiază.

Actuala propunere include în principal formulări vagi privind o încetarea războiului, îndemnuri la pace şi retragerea trupelor Moscovei.

De asemenea, acest document solicită un schimb al tuturor prizonierilor de război între Ucraina şi Rusia şi subliniază necesitatea ca cei responsabili pentru cele mai multe crime de război grave să fie traşi la răspundere.

Diplomaţii estimează că rezoluţia ar putea fi adoptată cu voturile a între 130 şi 140 de ţări.

În ceea ce priveşte aşa-numitul plan de pace chinez, ministrul ucrainean de externe a declarat miercuri că ştie de unele elemente ale acestuia, dar ar trebui să vadă întregul document înainte de a-şi forma o opinie.

'Nu ştiu dacă există aşa ceva în China, dar în Europa avem zicala că diavolul se ascunde în detalii', a remarcat Kuleba, menţionând că Ucraina are propriul său plan de pace, care este susţinut de multe ţări.

'Aceasta va rămâne prioritatea noastră principală, dar suntem pregătiţi să discutăm cu cei care au idei', a adăugat el.

China a declarat că va prezenta vineri un plan de reducere a tensiunilor în război pe baza respectării principiului integrităţii teritoriale a Ucrainei, dar Beijingul nu a oferit alte detalii în public, nuanţând joi că nu este vorba de un plan de pace propriu-zis, ci de prezentarea poziţiei sale faţă de războiul în Ucraina. AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)