România a dat un exemplu de empatie primind cu braţele deschise refugiaţii ucraineni şi făcând tot ceea ce se putea face pentru aceştia, a afirmat, miercuri, Mihaela Nabăr, director executiv al World Vision România, care a adăugat că, în scurt timp, cei implicaţi şi-au dat seama că nu este vorba doar de emoţie, ci despre profesionalism, resurse, raţiune şi politici.

WVR a lansat sondajul "Cum a integrat România copiii refugiaţi?" la care au răspuns părinţii ucraineni, în special mame. Cercetarea relevă că opt din zece copii ucraineni au trecut prin momente de frică după izbucnirea războiului atunci când interacţionau cu persoane străine, iar unul din zece s-a confruntat des sau foarte des cu stări de frică.

Şapte din zece copii întâmpină probleme de insomnie, iar peste 80% dintre părinţi au afirmat că micuţii lor se enervează mai uşor în urma traumelor provocate de război. Unul din cinci copii are momente de iritare des sau foarte des, indică studiul.

Conform sondajului, patru din zece copii tind să se izoleze mai mult decât înainte de izbucnirea conflictului militar.

Din aceste cauze, şapte din zece părinţi ucraineni consideră că fiii şi fiicele lor au nevoie de consiliere psihologică.

Ministerul Educaţiei s-a implicat pentru găsirea unor soluţii pentru asigurarea dreptului la educaţie al acestor copii, a afirmat ministrul Ligia Deca, prezentă la lansarea sondajului.

"În mod firesc, Ucraina doreşte ca cetăţenii să se poată întoarce imediat atunci când conflictul încetează. Din păcate, acest lucru nu este posibil încă şi avem zeci de mii de copii încă pe teritoriul României care trebuie să aibă acces garantat la educaţie şi, în acest sens, Ministerul Educaţiei încă din prima săptămână după începerea conflictului a reuşit să pună la punct legislaţia în aşa fel încât să garantăm accesul lor la sistemul românesc de educaţie, în diferite forme", a menţionat Deca.

Ea a precizat că, în prezent, sunt repartizaţi cu statut de audienţi în unităţi de învăţământ preuniversitar 3.781 de minori din Ucraina - 1.328 la nivel preşcolar şi aproape 2.500 de elevi, iar alţi aproape 1.000 sunt înscrişi cu statut uzual de elevi.

Ministrul a amintit că există şi o serie de hub-uri educaţionale unde copiii ucraineni au posibilitatea să aibă activităţi extraşcolare variate şi, în acelaşi timp, să fie supravegheaţi şi îndrumaţi pentru a urma cursurile pe curricula ucraineană online.

Potrivit studiului WVR, doar 36% dintre părinţii ucraineni spun despre copiii lor că au continuat procesul educaţional în şcolile din România, iar 4,1% nu fac deloc şcoală.

Dintre cei care fac şcoală, 99,6% învaţă în continuare după curriculumul ucrainean. Pe de altă parte, 40% dintre părinţi afirmă despre copiii lor că nu fac toate lecţiile din curriculum. De asemenea, peste 80% sunt de părere că cei mici au suferit pierderi de învăţare din cauza războiului.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a apreciat rolul pe care l-au jucat ONG-urile şi societatea civilă pentru ajutorarea refugiaţilor.

"De la primele zile a fost şi statul acolo, au fost şi autorităţile locale, dar au venit şi ONG-urile, (...) au venit, după asta, organizaţiile Naţiunilor Unite, care au început să se implice, şi am văzut o muncă integrată, foarte bine pusă la punct. (...) Ce sperăm cu toţii este că această perioadă va fi cât mai scurtă şi oamenii care au trebuit să se refugieze în România să se poată întoarce acasă. (...) Dar, din păcate, văzând ce se întâmplă şi evoluţiile din jurul nostru, este posibil să dureze şi acesta este motivul pentru care este extrem de important să ne adaptăm, să ne gândim la soluţii de viitor", a afirmat Arafat.

Potrivit viceprimarului Horia Tomescu, Bucureştiul a fost, la începutul conflictului, "centrul acestei crize a refugiaţilor", peste 1,5 milioane tranzitând Capitala, în special prin Gara de Nord.

La rândul său, reprezentantul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) în România, Pablo Zapata, a precizat că ţara noastră are cu 40.000 de copii mai mult decât în urmă cu un an, iar mesajul său pentru aceştia este că pot rămâne atât timp cât este nevoie şi vor primi tot ajutorul necesar, atât social, cât şi educaţional.

El a îndemnat autorităţile şi ONG-urile din România să extindă sprijinul pentru refugiaţii ucraineni.

Pe 24 februarie se împlineşte un an de la izbucnirea conflictului în Ucraina. Peste 3.500.000 de refugiaţi ucraineni au intrat în România de la începutul invaziei ruse, iar dintre aceştia peste 110.000 au rămas în România, aproape jumătate fiind copii. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO