La un an de la începerea războiului, premisele pe care s-a bazat Kremlinul în legătură cu invadarea Ucrainei nu s-au confirmat, iar spaţiul euroatlantic a rămas solidar în sprijinul acestei ţări, afirmă fostul ministru de externe Cristian Diaconescu.

"În acest moment, niciuna din garanţiile de securitate la care se referă Vladimir Putin, mai ales retragerea Alianţei Nord-Atlantice pe aliniamentul din 1997, nu s-a îndeplinit. Decizia în legătură cu regiunile din Ucraina de Est, care se află acum în mijlocul acestei crize privind alipirea la Federaţia Rusă, nu s-a realizat din punct de vedere practic. Federaţia Rusă s-a autoizolat la nivel internaţional, iar situaţia prin care trece, în condiţiile în care acest război a produs nu numai pagube economice în ceea ce priveşte Federaţia Rusă, ci şi pierderi de vieţi umane de o manieră dramatică, în mod categoric reprezintă un factor de presiune foarte serios privindu-l pe preşedintele Putin şi conducerea de la Kremlin", a declarat, pentru AGERPRES, Cristian Diaconescu.

El nu crede că Rusia va ataca masiv, după cum au anunţat diverşi actanţi ai Federaţiei în ultima lună, în urma ofensivei Kievul urmând să fie "cucerit", iar preşedintele Volodimir Zelenski asasinat.

"Nu, nu cred că se poate întâmpla aşa ceva. O anumită ofensivă în mod sigur va fi organizată de Federaţia Rusă. De altfel, este în desfăşurare o acţiune militară în Donbas, dar dincolo de fluviul Nipru nu cred că Rusia mai are capacitatea militară de a desfăşura acţiuni de anvergură", a spus Diaconescu.

Fostul ministru de externe consideră că România are acum mai multe garanţii, politice şi militare, de securitate.

"După părerea mea, avem mai multe garanţii, pentru că atât Statele Unite, cât şi partenerii europeni din Alianţa Nord-Atlantică au conştientizat faptul că întărirea Flancului Estic de la Marea Baltică la Marea Neagră al alianţei reprezintă un argument de securitate pentru toţi. Noi suntem în prima linie, deci, din acest punct de vedere, şi recenta vizită a preşedintelui american Joe Biden atât la Kiev, cât şi la Varşovia, deci de o parte şi de alta a acestei frontiere, semnalizează interesul şi preocuparea foarte serioase ale Alianţei Nord-Atlantice atât din punct de vedere militar, dar şi în ceea ce priveşte contracararea altor riscuri, pentru că este şi un război hibrid în desfăşurare, motiv pentru care este evident că România în acest moment, faţă de situaţia de criză, primeşte un răspuns solidar din partea partenerilor noştri euroatlantici", a explicat Cristian Diaconescu.

Întrebat despre faptul că Bucureştiul nu a fost inclus, după Kiev şi Varşovia, pe lista capitalelor europene vizitate recent de preşedintele american Joe Biden, Cristian Diaconescu a susţinut că aspectele simbolice contează mult mai puţin în acest moment.

"Din punctul de vedere al semnalului politico-militar, din câte ştiu, nu există vreo nuanţă sau vreo relaxare în ceea ce priveşte apărarea Flancului Estic, inclusiv a României. Aspectele simbolice contează mult mai puţin în acest moment. Sunt elemente strategice practice care sunt foarte importante şi din această perspectivă nu există niciun vector de ameninţare directă în ceea ce priveşte România", a arătat Diaconescu.

Referindu-se la situaţia din Republica Moldova, după evoluţiile din ultima perioadă, fostul şef al diplomaţiei române a declarat că ţara vecină se află într-o situaţie "extrem de complicată".

"Asta pentru că acolo există un potenţial al Federaţiei Ruse de a genera o implozie internă, mai degrabă decât un atac extern, dar câtă vreme Republica Moldova rămâne ataşată parcursului european, în mod categoric va primi un răspuns pe măsură şi corespunzător din partea Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce priveşte aspectele strategice şi de apărare. Aici este o chestiune cât se poate de simplă. Dacă în Republica Moldova Federaţia Rusă ar accede la putere, într-o formă sau alta, prin intermediarii săi, în acel moment sprijinul european, însemnând Platforma susţinută de România, Germania şi Franţa de 100 de milioane de euro şi alte elemente de suport din partea statelor europene, chiar a ONU, ar înceta. Deci, poporul din Republica Moldova trebuie să înţeleagă foarte bine că o schimbare de paradigmă politică ar accentua până la cote dramatice situaţia economică din această ţară", a subliniat diplomatul.

Cristian Diaconescu s-a referit şi la recentele declaraţii ale vicepreşedintelui Statelor Unite, Kamala Harris, despre "crime împotriva umanităţii" săvârşite de Rusia, precum şi la solicitările Ucrainei de creare a unei instanţe internaţionale speciale pentru tragerea la răspundere a responsabililor declanşării războiului.

"E şi o discuţie, care, într-adevăr, se poartă, în legătură cu responsabilitatea unor decidenţi militari şi politici din Federaţia Rusă, în ceea ce priveşte încălcarea normelor de drept umanitar, a Convenţiei de la Geneva, prin comiterea unor crime de război, inclusiv acte genocidare. Din acest punct de vedere, în martie, va fi o reuniune a miniştrilor de justiţie din statele UE şi Marea Britanie la care se vor discuta aspecte concrete, practice, în ceea ce priveşte instituţionalizarea unei proceduri de urmărire penală şi de judecare a celor responsabili. Totodată, se discută despre o modalitate prin care şi agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei să reprezinte o temă de investigare şi de decizie judecătorească, aşa cum, de altfel, convenţiile şi tratatele internaţionale o prevăd. Sigur, este vorba de decizie politică din acest punct de vedere, legată de instituţionalizarea unei astfel de proceduri. Rămâne de văzut în ce măsură aceasta va funcţiona", a arătat Diaconescu.

În opinia sa, o "victorie totală", de o parte sau de alta, în criza ucraineană este "greu de presupus" că se va întâmpla.

"În lumea nevăzută a relaţiilor internaţionale, se desfăşoară o serie de tatonări. O victorie totală, de o parte sau de alta, în criza ucraineană este greu de presupus că se va întâmpla. Deci discuţia se poartă în ceea ce priveşte un tratat de pace şi un armistiţiu, dar, repet, deocamdată premisele nu sunt conturate şi situaţia este destul de complicată. Se aşteaptă mai degrabă o escaladare a războiului din Ucraina decât căutarea unor condiţii de pace", a afirmat Cristian Diaconescu.

Fostul ministru de externe şi-a exprimat încrederea în "rezistenţa" solidarităţii spaţiului euroatlantic.

"În măsura în care trecem dincolo de declaraţiile politice publice ale unor lideri europeni şi mergem la substanţa întregului demers, vedem că, pe de o parte, Grupul de la Ramstein, militar, conturează strategiile adecvate privind sprijinirea Ucrainei, constatăm că Adunarea Generală a ONU se întruneşte pentru a discuta situaţia din Ucraina şi, în egală măsură, în acest moment, la rândul său, Uniunea Europeană reuşeşte să decidă solidar atât în ceea ce priveşte regimul de sancţiuni, cât şi în ceea ce priveşte un sprijin de peste trei miliarde de euro doar în această perioadă. Deci premisele sunt bune. După părerea mea, repet, dincolo de ce se vede public din perspectivă declarativă, contextul este de aşa natură încât spaţiul euroatlantic nu îşi poate permite linii de fractură. A fost evitată, la începutul crizei, o astfel de situaţie, când a existat, clar, interesul Federaţiei Ruse pentru a genera probleme înăuntrul spaţiului euroatlantic, dar, în acest moment, situaţia este mult mai clară", a subliniat Cristian Diaconescu. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Adrian Dădârlat)