Ceea ce ar trebui să învăţăm în urma războiului din Ucraina este să ne creştem rapid capacitatea de producţie autohtonă pe partea de procesare a materiei prime, consideră Sterică Fudulea, secretar general al Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.

"Ştiţi cum se spune. Orice război creează oportunităţi de afaceri pentru unii sau pentru alţii. Depinde cine profită de aceste posibilităţi sau de aceste oportunităţi.(...) Sunt perioade tulburi în care trebuie să ştim să profităm şi trebuie să avem informaţiile la timp şi corecte şi reale. Noi ce ar trebui să învăţăm este poate să ne creştem rapid capacitatea de producţie autohtonă pe ceea ce înseamnă procesarea materiei prime. Ştiţi foarte bine vara trecută ce probleme am avut cu uleiul, ajunseseră sticlele de ulei de pe rafturile supermarket-urilor să fie păzite ca sticlele de alcool foarte scumpe. De ce? Pentru că n-avem capacităţi de procesare în România şi clar că viitorul pe termen scurt ăsta este. Ucraina nu va mai putea produce foarte repede, că discutăm de agricultori", a explicat Fudulea într-o declaraţie pentru AGERPRES cu privire la impactul economic al războiului din Ucraina la un an de la invazie.

El a subliniat că, pe zona de agricultură, războiul a dus în primele luni la o creştere foarte mare a preţului la cereale, în special la grâu şi floarea soarelui, în martie-mai, ceea ce a fost un plus pentru producătorii români, pentru că veneau cu nişte costuri de producere foarte mari, pe fondul majorării preţului la motorină sau la energie.

Pe de altă parte, a adăugat el, acum vin din Ucraina cereale cu nişte preţuri foarte mici şi, chiar dacă sunt de slabă calitate, creează dezechilibre pe piaţă şi agricultorii români au de suferit. Totodată, şi pe partea de inputuri a fost un dezechilibru, pentru că foarte multe îngrăşăminte veneau din Ucraina şi lipsa acestora a influenţat costurile de producţie.

Un efect negativ a existat, potrivit secretarului general al CNIPMMR, şi pe partea de turism, mai ales în zona Deltei.

"Dacă ne gândim la zona de turism, mi-aduc aminte doar de două momente în vara trecută, când a fost suficient să existe două alerte de posibile atacuri în Delta Dunării, ca tot ce înseamnă rezervări să fie anulate. Noi ar fi trebuit să contracarăm la acel moment, şi din păcate n-am făcut-o, pentru că nu a existat niciun război în Delta Dunării, era în Ucraina şi la mare depărtare de noi", a explicat Fudulea.

Şi în ceea ce priveşte sectorul transporturilor, au existat dezechilibre, războiul creând oportunităţi pentru transportatorii români care au asigurat transportul de produse către Ucraina, însă alţi transportatori au avut de suferit.

Pe de altă parte, Sterică Fundulea a subliniat că nu ştie despre iniţiative de relocare a anumitor capacităţi de producţie sau afaceri din Ucraina spre România, ceea ce am fi putut să facem pe anumite domenii de activitate, astfel încât să fie stimulate să producă în România.

"Ne dorim cu toţii forţă de muncă. Au plecat atât de mulţi ucraineni din Ucraina. Câţi dintre ei au rămas în România? Pe câţi am reuşit să-i păstrăm în România? E o altă întrebare care trebuie să ridice semne de întrebare. Dar capacităţile de producţie sau ce înseamnă personalul ucrainean angajat în companiile cu acţionariat românesc cred că era un pic de utopie. Dacă am fi avut companii mixte româno-ucrainene, prin, eu ştiu, relocarea anumitor capacităţi de producţie din Ucraina, am fi putut păstra şi din personalul ucrainean în România", a spus oficialul CNIPMMR.

El a subliniat că în orice perioadă tulbure antreprenorii trebuie să se adapteze foarte rapid la situaţie, să aibă acces la informaţii foarte rapide, corecte şi certe, astfel încât să ia deciziile corecte.

"În situaţii de genul acesta n-avem timp de foarte multe analize ci ţinem cont doar de flerul şi de spiritul antreprenorial al întreprinzătorului. Într-o perioadă normală, într-o economie normală, calculele se fac altfel, profitul se calculează altfel, investiţiile se calculează altfel, dar în perioadă tulbure, atunci se naşte într-adevăr spiritul antreprenorial şi iese la suprafaţă atitudinea întreprinzătorului şi capacitatea de a risca. Pentru că un întreprinzător este o persoană care riscă da, şi cei care au riscat câştigă. Cei care nu riscă sau care nu vor să rişte e clar că vor avea un profit linear sau pierderi", a punctat Fudulea.

Acesta a reiterat că este nevoie de programe de sprijin pentru IMM-urile care-şi desfăşoară activitatea pe graniţa cu Ucraina, care sunt primele afectate de război.

"Cu alte cuvinte, programe de susţinere, ceea ce înseamnă, nu ştiu, compensarea poate a pierderilor, a cheltuielilor pe care le au suplimentar, dar şi cu susţinerea de înfiinţare de capacităţi de producţie, pentru că trebuie cumva să ne gândim şi pe mai departe. Va urma reconstrucţia Ucrainei. (...) trebuie să ne gândim la ce înseamnă dezvoltarea de capacităţi de producţie, materiale de construcţii şi orice producţie în judeţele limitrofe graniţei", a adăugat secretarul general al CNIPMMR.

El a menţionat că au fost unele programe, ca de exemplu IMM Invest Plus, finanţat prin acest mecanism România-Ucraina, dar programe investiţionale sau programe de compensare a pierderilor nu există la ora actuala şi aici ar trebui să fie focusul. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)