Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Ihor Prokopchuk, a fost invitat, din dispoziţia ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, luni, la sediul MAE, pentru o discuţie cu secretarul de stat pentru Afaceri Strategice, Iulian Fota, context în care partea română a reiterat solicitarea "stopării imediate a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreţinerea căii de navigaţie".

În cadrul discuţiei, partea română a solicitat părţii ucrainene să clarifice cât mai curând diferenţa de poziţionare a Ucrainei între precizările de presă emise în cursul zilei de sâmbătă, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreţinere pe canalul navigabil al Dunării, şi respectiv informaţiile publicate la data de 17 februarie de către Ministerul Comunităţilor, Teritoriilor şi Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, în care se arată că pe canalul Bâstroe adâncimile de navigaţie au ajuns la 6,5 metri (de la 3,9 metri cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei), arată un comunicat MAE transmis AGERPRES.

Partea română a evidenţiat în cadrul discuţiei faptul că "nu există acordul cu privire la desfăşurarea unor astfel de activităţi, în condiţiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu al proiectelor de navigaţie ale părţii ucrainene".

MAE a reamintit că, în demersul scris efectuat la 16 februarie, pe cale diplomatică, pe lângă partea ucraineană, a solicitat ca, în cazul în care efectuează lucrări de dragare de adâncire (care depăşesc caracterul de lucrări de mentenanţă sau întreţinere), acestea să înceteze. Astfel, MAE a pus în vedere părţii ucrainene necesitatea de a se abţine de la orice acţiune menită a adânci calea de navigaţie în absenţa unui dialog cu România şi a consimţământului expres al României în acest scop.

Totodată, în cadrul întâlnirii, partea română a solicitat, în regim de urgenţă, acordul părţii ucrainene pentru accesul navelor hidrografice române ale Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos în apele ucrainene ale braţului Chilia în vederea efectuării de măsurători de batimetrie, sedimentare şi de debite pe întreaga albie a braţului Chilia, care formează frontiera dintre România şi Ucraina, pentru a identifica modificările morfologice care au survenit pe braţul Chilia începând cu anul 2005.

MAE a arătat în cadrul întâlnirii că un astfel de acord al părţii ucrainene "va contribui la clarificarea aspectelor anterior menţionate, precum şi la asigurarea deplină a încrederii între cele două părţi - ca parteneri şi state vecine apropiate, care împărtăşesc aceleaşi valori".

Ministerul reiterează, în acest context, faptul că "verificarea pe teren a informaţiilor tehnice specifice nu se află în competenţele MAE, care nu are structuri teritoriale şi nici specializare în materie".

Ministerul român consideră că "este absolut necesar ca aceste chestiuni să fie lămurite cât mai rapid şi sigur de către autorităţile române competente".

Ambasadorul Ucrainei a arătat că partea ucraineană "nu desfăşoară activităţi de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigaţie, ci doar activităţi de natură operaţională menite a asigura navigabilitatea până în portul Izmail, parametrii de navigaţie ai acestuia fiind cuprinşi în comunicarea publică a Ministerului Comunităţilor, Teritoriilor şi Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei".

Partea ucraineană a indicat, de asemenea, că necesitatea asigurării navigabilităţii pe braţul Chilia şi capacitarea porturilor fluviale ale acestui stat (în mod particular a portului Izmail) a survenit în contextul blocadei instituite de Rusia asupra portului Odesa.

Partea ucraineană a exprimat deplina deschidere pentru reluarea dialogului la nivel tehnic, în scopul clarificării tuturor elementelor de interes şi stabilirii cooperării în cadrul acestui proiect cu luarea în considerare a intereselor ambelor părţi, inclusiv a celor deduse din necesitatea protejării mediului Deltei Dunării, arată MAE.

În acest scop, partea ucraineană a propus organizarea în perioada următoare a unei reuniuni tehnice între ministerele responsabile pentru domeniul transporturilor din cele două state.

MAE reaminteşte că ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a avut o discuţie cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, sâmbătă, 18 februarie, în marja Conferinţei de Securitate de la Munchen, prin care a solicitat clarificarea cât mai curând a poziţiei părţii ucrainene.

De asemenea, ministerul român reiterează că a solicitat, în cursul zilei de 13 februarie, Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informaţii cât mai complete şi actualizate privind eventuale activităţi desfăşurate de partea ucraineană în sectorul "canalului de navigaţie Bâstroe" şi evaluarea instituţiei privind impactul acestora, iar ulterior MAE a solicitat şi Poliţiei de Frontieră Române transmiterea informaţiilor rezultate în urma monitorizării activităţilor efectuate de autorităţile ucrainene sau de contractori ai acestora în sectorul "canalului de navigaţie Bâstroe", precum şi evaluarea caracterului acestora.

Totodată, MAE a solicitat la 15 februarie informaţii de specialitate din partea Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ). În urma acestor solicitări, MAE nu a primit până în prezent informări din partea acestor autorităţi, aflate în subordinea altor ministere de resort, din care să rezulte că partea ucraineană efectuează lucrări de dragare de adâncire.

De asemenea, MAE arată că a transmis şi pe 16 februarie, dar şi anterior, inclusiv în 2022, Comisiei Europene că autorităţile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în TEN-T, întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigaţie iniţiat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internaţional aplicabile, inclusiv şi mai ales reglementările în materie de protecţie a mediului.

"Sunt neadevărate informaţiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea aşa-zisului 'canal de navigaţie Bâstroe'", punctează ministerul român.

Ambasada Ucrainei la Bucureşti a transmis, sâmbătă, că "toate lucrările de dragare pe Dunăre, desfăşurate în prezent de către partea ucraineană, care sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei, sunt de natură operaţională curentă şi vizează exclusiv întreţinerea căii navigabile, adică asigurarea siguranţei navigaţiei prin menţinerea caracteristicilor tehnice actuale, precum şi eliminarea consecinţelor de colmatare naturală".

Astfel, arată misiunea diplomatică, "lucrările operaţionale de dragare pe şenalul maritim navigabil, ca urmare a colmatării naturale semnificative, se execută în mod permanent de mai mulţi ani în zonele specificate şi convenite, în conformitate cu normele legislaţiei ucrainene, acordurile şi convenţiile internaţionale". Astfel, precizează reprezentanţii ambasadei, în august 2022, partea ucraineană a informat Administraţia Fluvială a Dunării de Jos cu privire la lucrările planificate.

"În cazul în care partea ucraineană va planifica implementarea proiectelor majore diferite de cele operaţionale curente, partea română va fi informată în prealabil şi va avea loc convenirea acestora în conformitate cu legislaţia în vigoare, acordurile şi convenţiile internaţionale", precizează comunicatul ambasadei Ucrainei la Bucureşti. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Ciucă: Orice excedere de la lucrări de întreţinere pe canalul Bâstroe va fi clarificată între România şi Ucraina şi va fi sesizată CE

* Marcel Ciolacu: Lucrările de pe Canalul Bâstroe trebuie să înceteze acum